Lansarea volumului "Biserica strămoşească din Banatul de Sud şi contributia sa la făurirea României Mari (1867-1919)"

Sala festivă Elie Miron Cristea (1910-1919) a centrului eparhial Caransebeş a găzduit azi, 30 octombrie 2007, la orele 17 lansarea cărţii Biserica strămoşească din Banatul de Sud şi contribuţia sa la făurirea României Mari (1867-1919) a domnului Constantin Brătescu.
Sala festivă Episcop Elie Miron Cristea (1910-1919) a centrului eparhial Caransebeş a găzduit azi, 30 octombrie 2007, la orele 17 lansarea cărţii Biserica strămoşească din Banatul de Sud şi contribuţia sa la făurirea României Mari (1867-1919) a domnului profesor Constantin Brătescu.

Domnul profesor Constantin Brătescu este unul din cărturarii de vază ai cetăţii Caransebeşului, un cercetător neobosit ale arhivelor şi documentelor legate de trecutul Banatului, trecu care, după mărturia domniei sale, s-a împletit foarte strâns cu trecutul Bisericii strămoşeşti de pe aceste meleaguri, Biserica Ortodoxă Bănăţeană.

Lansarea a început cu binecuvântarea dată de Prea Sfinţitul Părinte Lucian al Caransebeşului, gazda acestui eveniment cultural. Cartea domnului Brătescu a fost prezentată de Pr. Daniel Aaron Alic, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului. În continuare a vorbit Pr. Ionel Popescu, consilier bisericesc al Arhiepiscopiei Timişoarei şi însuşi autorul cărţii, domnul Constantin Brătescu. Ostenitorul cărţii a mulţumit călduros conduecerii Episcopii Caransebeşului, şi în special Prea Sfinţitului Lucian Mic, pentru opera de mecenat pe care Prea Sfinţia Sa o desfăşoară în cetatea Caransebeşului.

Concluziile acestei lansări au fost făcute de Prea Sfinţitul Lucian (prefaţatorul volumului) care, dând citire unor documente cuprinse în volum, a exemplificat efortul depus de episcopul acelor timpuri, Dr. Elie Miron Cristea, alături de adminstraţia episcopiei, împreună cu slujitorii sfintelor altare, pentru precipitarea evenimentelor din decembrie 1918 cu mijloacele specifice, bisericeşti, cultura şi rugăciunea.

În volum sunt cuprinse sute de documente care atestă luptă stăruitoare pe care slujitorii bisericii au dus-o pentru păstrarea identităţii româneşti în sufletele bănăţenilor, precum şi pentru cultivarea limbii şi etosului propriu locuitorilor acestor meleaguri. Toate aceste eforturi au necesitat sacrificii în contextul dualismului austro-ungar şi al draconicei legi a contelui Albert Apponyi care limita introducerea limbii române în şcolile româneşti.

Recomandăm această carte tuturor celor interesaţi de trecutul Bisericii noatre, precum şi elevilor, studenţilor şi cercetătorilor, care toţi vor găsi între coperţile acestui volum o sursă de primă mână pentru munca de documentare pe care o întreprind.

Data: 30 octombrie 2007 • Vizualizări: 1036