Schitul Bogâltin izvorăşte din dorinţa credincioşilor de a avea locaş binecuvântat în preajma munţilor Cornerevei unde călugării să se roage neîncetat pentru lume. Piatra de temelie a bisericii s-a pus în anul 1949, construcţia schitului fiind dirijată şi executată de ctitorul Ioan Rădulescu cu sprijinul credincioşilor din Bogâltin, Cornereva şi de pe Valea Almăjului. Târnosirea bisericii s-a făcut în ziua de 8 iulie 1959 de către Mitropolitul Banatului Vasile Lăzărescu. Viaţa monahală a început prin venirea părintelui Alexie Udrea dar nu a durat prea mult întrucât prin decretul 410din 1959 schitul a fost desfiinţat şi a trecut în administrarea parohiei Bogâltin. Reparaţii s-au mai făcut 1978 prin purtarea de grijă a protopopului Dimitrie Grama. Viaţa monahală s-a reînodat începând cu slujirea călugărească a părintelui ieromonah Teodosie Şerban. Odată cu reînfiinţarea Episcopiei Caransebeşului în anul 1994 cu binecuvântarea Episcopilor Emilian Birdaş şi Laurenţiu Streza, lucrarea cea mai importantă ctitorindu-se cu osteneala ieromonahului Nectarie Câşlariu.

În anul 2008 Consiliul Eparhial al Episcopiei Caransebeşului a schimbat destinaţia mănăstirii transformând-o în mănăstire de călugăriţe, care actualmente întreprind lucrări de consolidare a bisericii şi de îmbunătăţire a ansamblului monahal.