Alba Iulia 1918 - Alba Iulia 2006

Vineri, 1 decembrie 2006, ţara noastră a îmbrăcat straie de sărbătoare, aniversând 88 de ani de unire într-un singur stat. Ca în fiecare an, în această zi capitala ţării se mută la Alba Iulia, unde parcă şi acum se simte atmosfera entuziastă a unirii. În acest an Prea Sfinţia Sa Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, a participat la acest eveniment la invitaţia Î.P.S. Sale Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul Alba Iuliei. Prea Sfinţia Sa Lucian a descins în Alba Iulia încă din seara zilei de 30 decembrie pentru a-l felicita pe Întâistătătorul Arhiepiscopiei Alba Iuliei cu ocazia aniversării zilei onomastice la praznicul Sf. Ap. Andrei. Cei doi arhierei au participat la slujba Vecerniei după care au luat parte la recepţia oferită de către Î.P.S. Sa Andrei cu ocazia acestui praznic.

În dimineaţa zilei de 1 decembrie, la Sfânta Liturghie au slujit Î.P.S. Sa Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul Alba Iuliei, P.S. Sa Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, P.S. Sa Vasile Someşanu, episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului alături de toţi protopopii, consilierii din cadrul Arhiepiscopiei Alba Iuliei. Dacă acum 88 de ani, duminică 1 decembrie 1918, Miron Cristea, Episcopul Caransebeşului în aceea vreme, rostea rugăciunea solemnă înaintea credincioşilor, vineri 1 decembrie 2006, în cadrul Sfintei Liturghii Prea Sfinţia Sa Lucian Mic, Episcopul de acum al Caransebeşului a rostit aceeaşi rugăciune:

„Doamne, Dumnezeul nostru, Tu eşti Părintele nostru, Tu ai văzut strâmtoarea părinţilor noştri şi ai auzit strigarea lor, căci se făcuseră ei ca floarea în brumă şi plecat spre pulbere era sufletul lor, şi trupul lor lipit de pământ. Tu ai împlinit şi cu noi ceea ce ai făgăduit de demult: sfărma-voi jugul de pe tine şi voi rupe legăturile Tale, lărgi-voi hotarele Tale, aduna-vă-voi dintre popoare şi vă voiu strânge din ţările unde sunteţi împrăştiaţi, restatornici-voiu judecătorii tăi ca mai înainte şi sfetnicii tăi ca la început.

Tu, Doamne, cel ce dezlegi pe cei ferecaţi în obezi şi ridici pe cei surpaţi, ajuta-tu-ne-ai de am bătut războiul cu veselie şi am gonit pe fiii trufiei. Mântuire ai trimis şi nouă, poporului Tău, şi toate marginile pământului văd mântuirea Dumnezeului nostru.

Tu, Doamne, sălăşluit-ai mărirea în pământul nostru, căci, întorcându-te, Dumnezeule, ne-ai înviat pe noi, şi norodul Tău se veseleşte de Tine.

Cunoaştem, Doamne, că ai împlinit cuvântul Tău, că împărăţia dela un neam la altul se mută, pentru strâmbătăţi şi sumeţii şi că numai dreptatea e spre înălţărea neamului, iar păcatele împuţinează seminţiile.

Cunoaştem, Doamne, şi mărturisim că şi acum abaterile noastre multe sunt; păcătuitu-?i-am; după iubirea de arginţi ne-am abătut; uitat-am că pe sine se pierde cela ce ia daruri şi că mai bine e puţinul celui drept, decât avuţia multă a păcătoşilor. Păcătuitu-?i-am şi noi şi părinţii noştri, şi străinii vor iarăşi să strămute hotarele noastre.

Doamne, aducemu-ne aminte de cuvântul Tău, că drumul păcătoşilor este netezit cu pietre şi la sfârşitul lui este groapa iadului; rugămu-ne deci, ?ie, Dumnezeului nostru, cel ce ne ispiteşti pe noi ca şi pe părinţii noştrii; Tu şti că nu este om care să nu greşească; milostiveşte-Te spre noi şi ne binecuvintează, luminează faţa Ta spre noi şi ne miluieşte.

Doamne, Dumnezeul nostru, pace dă nouă, pace peste pace, celor de departe şi celor de aproape; Doamne, mântuieşte-ne şi ne curăţeşte de păcatele noastre, pentru numele Tău îndreptează urmele noastre şi faptele noastre, ca să locuim în locul acesta şi să luăm mărire şi nume vecinic, şi să lăudăm numele Tău cel sfânt.

Veniţi, deci, să ne închinăm şi să cădem Domnului şi să plângem înaintea Lui şi să-i făgăduim, zicând: iată, noi şi feciorii şi fetele noastre, şi fraţii şi surorile noastre, umbla-vom întru aşezământul legii, părinţilor noştri.

Şi acum, Doamne, Dumnezeul nostru, Dumnezeul cel mare, cel puternic, cel înfricoşat, cel ce păzeşti legământul şi mila, cel ce şezi pe Heruvimi, Tu singur eşti Dumnezeu al tuturor împăraţilor pământului; iată, noi venim la Tine, că Tu eşti Dumnezeul nostru, Tu înviezi toate şi ?ie se închină oştile cerurilor, şi a te cunoaşte pe Tine, dreptate desăvârşită este.

Adu-?i aminte, Doamne, de toate soborniceştile şi apostoliceştile Tale biserici, care se întind pre pământ, de la o margine până la alta, de toate popoarele şi de toată turma Ta. Varsă întru inimile noastre ale tuturora, cereasca Ta pace şi ne dăruieşte şi nouă pace în viaţa aceasta.

Îndreptează pe Regele nostru, Oastea, Diregătoriile, Sfaturile, Comunităţile, dimpreună cu intrările şi ieşirile noastre în pace... Păzeşte, Doamne, Stăpânia robului Tău, a drept credinciosului şi de Hristos iubitorului nostru Rege. Supune-i Lui, Dumnezeule, pe tot vrăjmaşul şi potrivnicul din lăuntrul şi din afară. Umbreşte deasupra capului Lui în vreme de războiu şi pune pe urmaşii Lui pe tronul Lui.

Adă-?i aminte, Doamne, şi de noi păcătoşii şi nevrednicii robii Tăi şi şterge păcatele noastre ca un bun şi de oameni iubitor Dumnezeu.

?ie, Doamne, fie slavă şi putere şi laudă şi biruinţă şi tărie, că tu stăpâneşti toate celea din Ceruri şi pe Pământ.

Binecuvântat fie Domnul din Veac şi până în veac. Amin şi Amin.”

După Sf. Liturghie, la ora 12.00 s-a oficiat slujba de Te-Deum în faţa Catedralei Arhiepiscopale din Alba Iulia în prezenţa mulţimii credincioşilor veniţi de pretutindeni, a autorităţilor locale şi centrale precum şi înaintea televiziunilor naţionale şi regionale care au transmis slujba în direct. La cuvântul de la sfârşitul Te-Deum-ului Î.P.S. Sa Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul Alba Iuliei a ţinut să menţioneze importanţa păstrării credinţei strămoşeşti, a obiceiurilor şi a identităţii ţării noastre în contextul integrării în Uniunea Europeană. De asemenea Î.P.S. Sa a marcat valul de încercări, cum ar fi iniţiativa de a scoate icoanele din şcoli, care încearcă să sfârtece cu brutalitate integritatea şi verticalitatea religioasă a credincioşilor. Fiind ultimul an în care serbăm Ziua Naţională a României în afara structurilor Europene Î.P.S. Sa a urat românilor de pretutindeni mulţi ani, credinţă nestrămutată, dragoste faţă de înaintaşi şi faţă de România. În încheiere Înalt Prea Sfinţia Sa a rostit câteva versuri din poezia marelui poet al românilor, M. Eminescu:

"Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
?ara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!"

La Mulţi Ani România!

La sfârşitul cuvântului toată suflarea s-a îndreptat către Parcul din faţa Catedralei Reîntregirii neamului unde a avut loc defilarea oficială organizată de către Armata Română, iar mai apoi invitaţii au participat la recepţia oferită de către Arhiepiscopia Alba Iuliei. Festivitatea s-a încheiat la miezul nopţii culminând cu focurile de artificii.

Din partea Centrului Eparhial al Episcopiei Caransebeşului transmitem tuturor românilor din ţară şi de peste hotare multă sănătate, înţelepciune şi dragoste faţă de ţară şi biserica strămoşească! La mulţi ani!

A consemnat arhid. Casian Ruşeţ, Secretar Eparhial