Comemorarea Arhimandritului prof. Dr. Iosif Iuliu Olariu în satul natal

Duminică, 8 februarie 2009, Arhim. Prof. Dr. Iosif Iuliu Olariu, un exponent al râvnei cărturăreşti şi acriviei profesorilor de teologie, a călugărilor, a preoţilor şi a credincioşilor preocupaţi de credinţa strămoşească a poporului român, a fost comemorat în satul natal, Brădişorul de Jos din episcopia Caransebeşului prin prezenţa Preasfinţitului Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului, care a dezvelit bustul ilustrului profesor ridicat în curtea bisericii parohiale.


Sf. Liturghie arhierească s-a ofciat începând cu orele 9.30 de către Întâistătătorul Eparhiei Caransebeşului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi în prezenţa unui număr mare de credincioşi. În cadrul Sf. Liturghii oficiate în biserica parohială, Ierarhul a hirotonit întru diacon pe teologul Romulus Frâncu şi a săvârşit o slujbă de pomenire pentru arhimandritul Iosif Iuliu Olariu. În încheiere Sf. Liturghii, soborul preoţesc dimpreună cu reprezentanţii administraţiei locale şi numeroşii credincioşi au dezvelit bustul celui care în urmă cu 150 de ani, la data de 6 februarie vedea lumina soarelui dreptăţii în localitatea Brădişorul de Jos.


Iniţiativa ridicării unui bust arhim. Iosif Olariu a aparţinut Chiriarhului, la îndemnul căruia parohia şi administraţia locală au intreprins eforturi financiare pentru împlinirea acestui nobil deziderat de recunoştinţă. În final s-a făcut o prezentare a vieţii şi activităţii arhimandritului şi profesorului bănăţean, care prin râvna rugăciunii şi a studiului teologiei a adus un renume răsunător, atât Seminarului Teologic „Episcop Ioan Popasu” din Caransebeş, cât mai ales Eparhiei Caransebeşului, cu care s-a identificat, slujind lui Dumnezeu şi credincioşilor Lui în acest colţ de ţară până la la marea trecere în veşnicie. Această sărbătoare a parohiei Bădişorul de Jos, dar şi a Episcopiei Caransebeşului, a fost primită cu mult entuziasm şi aleasă dragoste de credincioşii parohiei, care s-au bucurat a se ruga pentru prima dată, la prima vizită arhierească, alături de Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian, care recunoscător fiind instituţiei teologice din Caransebeş, pe care a şi absolvit-o în urmă cu 18 ani, cinsteşte reprezentanţii de marcă ai ei.


„ Iuliu Olariu vede lumina zilei pe data de 6 februarie 1859, în localitatea Măidan (azi Bradişorul de Jos) şi de mic copil este atras de lucrurile sfinte şi de biserică, de unde nu lipsea nici o duminică şi sărbătoare când mergea împreună cu părinţii săi.


Fiind de mic crescut în credinţa ortodoxă tânărul Iuliu Olariu se hotărăşte să se facă preot.


Deşi în Banat exista o şcoală cu profil teologic, Institutul Teologic Diecezan din Caransebeş, înfiinţat de primul episcop al reînfiinţatei episcopii a Caransebeşului, Ioan Popasu, şi care la acea vreme era singura şcoală superioară din Banat, „leagănul în care a prins consistenţa şi conştiinţa naţională”, tânărul Iuliu Olariu se hotărăşte să plece la studii la Cernăuţi unde exista o Facultate de Teologie Ortodoxă care era mult mai mediatizată la acea vreme. La această Facultate de Teologie din Cernăuţi, pe lângă profesorii erudiţi de la acea vreme, se mai putea obţine şi înaltul grad academic de doctor în teologie. Acesta a fost un motiv în plus care l-a determinat pe tânărul Iuliu Olariu să alegă această facultate.


La recomandarea vrednicului ierarh Ioan Popasu, în toamna anului 1880 începe Facultatea de Teologie din Cernăuţi, pe care o va absolvi în anul 1884. Episcopul Ioan Popasu îl recomandă pe tânărul Iuliu Olariu mitropolitului de la Cernăuţi din acea vreme, Dr. Silvestru Moraru Andreevici, pentru ca el să fie primit ca bursier la Facultatea de Teologie, fiind primul bănăţean care urmează cursurile acestei facultăti, deschizând astfel drumul teologilor bănăţeni spre această facultate.


După susţinerea tezei de licenţă, episcopul Ioan Popasu îi acordă tânărului licenţiat în teologie o bursă eparhială pentru a se specializa în studii biblice la renumitele facultăţi de teologie din Lipsca (Leipzig) şi Erlangen, unde a cunoscut pe marii teologi de atunci ai apusului.


În anul 1885 îşi susţine examenul de doctorat la Cernăuţi pe care îl promovează cu “dinstincţie“ devenind astfel primul doctor în teologie din părţile Banatului şi ale Transilvaniei.


Reîntors în ţară, este numit profesor provizoriu la Institutul Teologic din Caransebeş la data de 3 Septembrie 1885, fiind promovat profesor definitiv la data de 21 Decembrie 1889, iar mai târziu ajungând director al acestui Institut pe care îl va sluji cu credinţă timp de 35 de ani.


La data de de 1 Februarie 1887 este hirotonit preot de episcopul Ioan Popasu al Caransebeşului, după şase ani de activitate fiind tuns în monahism cu numele de Iosif.


Dr. Iosif Iuliu Olariu a condus instituţia de educaţie teologică caransebeşană, veghind tot timpul asupra studenţilor şi dându-şi tot interesul pentru a promova numai studenţi teologi de marcă.


Având o activitate demnă de toată lauda la conducerea Institutului Teologic, dr. Iuliu Olariu este numit în anul 1908 redactor al revistei Foaia Diecezană. A stat la cârma redacţională a acestei reviste până la data de 23 septembrie 1917.


Dr. Iuliu Olariu a candidat pentru scaunul episcopal de la Caransebeş în trei rânduri, la 21 septembrie 1908, la 29 iunie 1909 şi la 21 noiembrie, dar nu a fost ales niciodată.


Protosinghelul Dr. Iosif Iuliu Olariu a trecut la cele veşnice în ziua de 6 decembrie 1920 şi a fost îngropat în cimitiurul Sf.Ioan din Caransebeş, lângă tatăl său.


Memoria sa este păstrată până astăzi în inimile şi sufletele caransebeşenilor ca un reprezentant de marcă nu numai a învăţământului teologic de aici, dar şi a locurilor natale pe care le-a preţuit şi le-a slujit prin rugăciunea neîncetată la altarul jertfei euharistice.