Seminarul Biserica și societatea - CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Discuţiile din cadrul acestui seminar, aflat la a doua ediţie, s-au axat pe două direcţii principale: așezămintele medico-sociale bisericești ca alternativă complementară la sistemul sanitar public, respectiv premisele misiunii sociale a Bisericilor în contextul actual.


Participanţii la această reuniune, ierarhi și reprezentanţi ai cultelor religioase, ai organizaţiilor non-guvernamentale, ai mediului academic, cadre medicale și persoane implicate în proiecte filantropice, în urma dezbaterilor au ajuns la următoarele concluzii și au formulat următoarele recomandări:

-Lucrarea socială și medicală desfășurată de cultele din România face parte din tradiţia Bisericilor, tradiţie care a fost reluată începând cu 1990. Această lucrare s-a dovedit a fi o soluţie necesară pentru o societate care încă se mai află într-un proces dificil și incert de transformare.
-Tradiţia implicării Bisericilor în activităţi filantropice nu este un fenomen singular, ci corespunde și experienţei actuale pe plan european. Nu există un model de preluat în acest domeniu, ci doar o sumă de exemple care și-au dovedit în timp viabilitatea.
-Prin garantarea demnităţii umane ca valoare fundamentală și totodată prin felul în care statul se poziţionează faţă de culte din punct de vedere constituţional s-a recunoscut cultelor religioase mai ales rolul de partener social și de factori ai păcii sociale, așa cum s-a menţionat expres dealtfel și în Legea privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
-Complementar acestor realităţi normative, statul și cultele religioase au posibilitatea legală a încheierii unor parteneriate de interes comun. Există la ora actuală astfel de parteneriate care au în vedere incluziunea socială a categoriilor sociale defavorizate și asistenţa medicală și care se află în curs de derulare.
-Pentru a nu rămâne la stadiul de intenţie, prevederile acestor Protocoale trebuie completate cu un nou cadru normativ care să dea posibilitatea atingerii obiectivelor propuse și asumate deopotrivă de stat și Biserici.
-Pornind de la experienţa reușită a centrelor medicale și sociale deja existente, aflate în administrarea cultelor religioase, este nevoie de creșterea numărului lor și de garantarea accesului non-discriminatoriu la sursele de finanţare alocate sistemului de sănătate publică și protecţie socială, la nivel central și local.
-Este vital ca accesul non-discriminatoriu să se refere la finanţare egală în condiţii de standarde identice pentru același tip de servicii medicale și sociale.
-Protocoalele menţionate crează un cadru în interiorul căruia statul și cultele acţionează pentru îndeplinirea obiectivelor asumate și este necesar ca acest cadru să fie aplicat și respectat de o manieră unitară la toate nivelele de organizare administrativă.
-Drept recunoaștere a rolului cultelor în domeniul social, la nivel judeţean comisiile mixte de dialog social cuprind și reprezentanţi ai cultelor, alături de cei ai autorităţilor publice centrale descentralizate și deconcentrate. Este nevoie ca aceste comisii să fie expresia concretă a principiului subsidiarităţii, să funcţioneze efectiv și recomandările lor să fie puse în aplicare de autorităţile statului. Comisiile trebuie să fie încurajate să se aplece prioritar asupra proiectelor de asistenţă medico-socială, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor celor aflaţi în suferinţă trupească și sufletească.


Din partea Episcopiei Caransebeşului au participat la acest seminar părintele Călin Ianchiş, consilier social-misionar al Eparhiei şi părintele Luca Popovici, preot misionar la biserica Spitalului Municipal de Urgenţă din Caransebeş.