Sâmbătă, 6 iunie 2009, în ajunul praznicului Pogorârii Sf. Duh, Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian a săvârşit slujba reresfinţire a bisericii mănăstirii Călugăra, cea mai veche vatră monahală din cuprinsul Eparhiei Caransebeşului.
În anul împlinirii a 15 decenii de existenţă, la îndemnul şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop, prin osteneala obştii monahale, condusă de părintele protosinghel Casian Oniţa, în ultima perioadă s-au efectuat ample lucrări de restaurare a bisericii mănăstireşti şi a ansamblului monahal, recent definitivate. Urmare a finalizării acestor lucrări, în ajunul praznicului Rusaliilor, Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului a săvârşit slujba de resfinţire a bisericii şi dumnezeiasca Liturghie, începând cu orele 9.00. Au participat un număr însemnat de preoţi şi credincioşi, peste 500, din zona Oraviţei, dar şi din alte părţi ale Banatului, veniţi să se închine la icoana făcătoare-de-minuni din această mănăstire şi la sfintele moaşte ale unui pustnic necunoscut care a vieţuit în aceste locuri binecuvântate, cel mai probabil prin secolele XVI-XVII, şi care a determinat practic ridicarea acestui aşezământ aici.
În cuvântul de învăţătură adresat obştei şi credincioşilor prezenţi, Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian a felicitat pe P.Cuviosul părinte stareţ pentru osteanala de a înfrumuseţa mănăstirea, vorbind totodată şi despre rolul rugăciunii în viaţa credincioşilor.
Întrucât peste câteva zile, în Oraviţa, unde se găseşte şi cel mai vechi teatru din România – care poartă numele poetului naţional Mihai Eminescu, comemorat în următoarele zile la 120 de ani de la trecerea sa în veşnicie, se va desfăşura o frumoasă manifestare artistică şi duhovnicească sub genericul „Rugăciunea unui poet”,Preasfinţitul Lucian a invitat pe toţi cei iubitori de frumos să se alăture eforturilor Episcopiei de a pune în valoare cultura şi tradiţia românească.
Mănăstirea Călugăra datează din anul 1859 când auzul cântărilor sfinte ce răsăreau din stâncă l-a îndemnat pe teologul Alexie Nedici din Ciclova Montană să ctitorească aici o mănăstire. Mai mult decât atât în aceste locuri binecuvântate a existat din totdeauna în conştiinţa localnicilor existenţa unui loc binecuvântat unde pusnicii îşi alinau setea de Dumnezeu drept pentru care credincioşii au numit aceste locuri Valea Călugărului.
Confirmarea acestor tradiţii au făcut-o Sfintele Moaşte pietrificate şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care au fost găsite aici presupunându-se că a fost pictată la Muntele Athos şi adusă în aceste locuri.