Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat cu prilejul organizării în Episcopia Caransebeşului a „Zilelor credinţei şi culturii în Caraş-Severin”, ediţia a VIII-a, în perioada 27 aprilie – 4 mai 2014.
Organizarea ediţiei a VIII-a a
„Zilelor credinţei şi culturii în Episcopia Caransebeşului”, în perioada 27 aprilie – 4 mai 2014, când are loc şi sărbătorirea solemnă a hramului Catedralei episcopale
„Învierea Domnului”, din Caransebeş, oferă timp favorabil desfăşurării unei bogate serii de manifestări liturgice, teologice şi cultural-spirituale.
În cadrul acestor manifestări, Simpozionul Internaţional „Taină şi mărturisire”, care are ca teme principale:
Sfânta Spovedanie, Sfânta Împărtăşanie şi
comemorarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, se înscrie în linia manifestărilor stabilite de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pentru anul 2014, declarat
An omagial euharistic şi
An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română.
Astfel, se are în vedere sublinierea rolului esenţial al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii pentru viaţa Bisericii lui Hristos şi pentru întărirea duhovnicească a fiecărui creştin. De asemenea, împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi, Sfinţii Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu Sfântul Ianache sfetnicul, reprezintă un prilej de pioasă evocare a jertfelniciei Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi de reflecţie asupra moştenirii cultural-spirituale brâncoveneşti.
Reafirmarea importanţei
Sfintei Euharistii presupune şi sublinierea sensului terapeutic duhovnicesc al
Sfintei Taine a Spovedaniei, al legăturii dintre
Sfânta Taină a Spovedaniei şi
Sfânta Taină a Împărtăşaniei, precum şi al participării frecvente a credincioşilor la
Sfânta Liturghie, ca izvor de iertare şi sfinţire, de creştere duhovnicească şi de comuniune eclesială.
Pocăinţa şi primirea iertării păcatelor, urmate de împărtăşirea cu Sfânta Euharistie, evidenţiază
taina iubirii jertfelnice şi milostive a lui Dumnezeu, cuprinsă în jertfa Mântuitorului Iisus Hristos, Care recuperează pe cel pierdut şi dăruiește viaţă veşnică celui omorât spiritual de păcat şi de patimi, după cum ne arată parabola întoarcerii fiului risipitor (cf.
Luca 15, 11-32).
Deloc întâmplător,
în anul acesta (2014) omagiem Sfânta Euharistie şi comemorăm 300 de ani de la martiriul sau martirajul Sfinţilor Brâncoveni (1714), deoarece există o
legătură duhovnicească adâncă între iubirea jertfelnică a lui Hristos pentru umanitate, celebrată în Sfânta Euharistie, şi iubirea jertfelnică a Martirilor sau a Mucenicilor pentru Hristos, cinstită în slujbele de pomenire a acestora de către Biserică. În ambele se vede
taina Crucii şi Învierii lui Hristos, Biruitorul păcatului, al iadului şi al morţii, Care dăruieşte lumii mântuire şi viaţă veşnică.
Jertfelnicia voievodului român Constantin Brâncoveanu s-a exprimat mai întâi prin dărnicia sa în calitate de ctitor şi binefăcător al locaşurilor de cult din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, dar şi prin mărinimia arătată faţă de creştinii ortodocşi din Egipt, Siria, Palestina şi Georgia, precum şi faţă de vieţuitorii multor locaşuri sfinte din Răsăritul creştin. Cei peste 25 de ani ai domniei sale (
29 octombrie 1688 - aprilie 1714) au fost marcaţi de spiritul său harnic şi jertfelnic pentru păstrarea credinţei creştine în vremuri de stăpânire otomană.
Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu a fost un
neclintit mărturisitor al credinţei creştine ortodoxe şi un promotor creştin al culturii româneşti. Profunzimea sintezei brâncoveneşti dintre credinţă şi cultură, dintre valorile artistice din Răsărit şi cele din Apus, s-a dezvoltat creativ într-un stil artistic distinct în istoria civilizaţiei europene, cunoscut sub numele de
stilul brâncovenesc.
Comemorarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni astăzi ne cheamă să fim ctitori de locaşuri sfinte şi de cultură creştină, să cultivăm întrajutorarea frăţească faţă de creștinii ortodocși şi să fim milostivi, să apărăm credinţa creştină, având în suflet iubire jertfelnică pentru Hristos şi pentru Biserica Sa.
Iar această iubire jertfelnică ni se dăruieşte mai ales când ne împărtăşim cu Sfântul Trup şi Sfântul Sânge ale Domnului nostru Iisus Hristos, după ce, la Sfânta Liturghie euharistică, pomenim jertfa Lui cea de viaţă făcătoare, ca fiind iubire milostivă împărtăşită oamenilor, spre mântuirea lor.
Desfăşurate în lumina duhovnicească plină de pace şi bucurie, a marelui Praznic al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, manifestările organizate anul acesta de Episcopia Caransebeşului, evocă momente istorice sau personalităţi ale acestui străvechi centru bisericesc al Banatului, care
a cunoscut atât durerea răstignirii, prin abuziva desfiinţare a acestei eparhii în data de 14 februarie 1949, de către regimul comunist instalat la putere în România după cel de al Doilea Război Mondial, cât şi bucuria învierii, odată cu reînfiinţarea episcopiei în anul 1994. Astfel, prin voia şi lucrarea lui Dumnezeu Cel în Treime lăudat,
aniversăm anul acesta 20 de ani de înnoită lucrare pastorală, culturală şi educaţională, social-filantropică şi patriotică. Îndeosebi, o mare realizare este noua catedrală episcopală din Caransebeş.
Adresăm cuvânt de felicitare şi apreciere Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, tuturor organizatorilor şi participanţilor la aceste manifestări spirituale şi misionare, dorind ca lumina sfântă a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos să aducă tuturor pace şi bucurie, sănătate şi fericire întru mulţi ani!
Cu multă preţuire şi părintească binecuvântare,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române