90 de ani ai Eparhiei Vadului, Feleacului şi Clujului

Autor: www.basilica.ro

Eparhia Vadului, Feleacului şi Clujului îmbracă haine de sărbătoare deoarece aniversează 90 de ani de la înfiinţare. Tradiţia istorică, confirmată şi de documente, arată că întemeietorul acestei eparhii este sfântul voievod Ştefan cel Mare. Episcopia este reînviată după realizarea Marii Uniri când a fost înfiinţat la Cluj un Consistoriu (7/20 iulie 1919), iar apoi o episcopie (la 18 iulie 1921), cu jurisdicţie asupra judeţelor de la nord de râul Mureş şi cu titlul de Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului.

Cu acest prilej aniversar, astăzi, 6 decembrie 2011, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, la Catedrala Mitropolitană din Cluj, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. De asemenea, în Catedrala Mitropolitană s-au aflat sute de credincioşi veniţi să participe la acest moment deosebit din istoria Eparhiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

Din soborul slujitor au facut parte următorii ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfinţitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Înaltpreasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfinţitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfinţitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului şi Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

După citirea pericopei Evengheliei, în cuvântul său de învăţătură, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat faptul că Sfântul Nicolae a fost pentru toţi oamenii o icoană a bunătăţii lui Dumnezeu în lumea aceasta, un păstor blând, harnic şi darnic ce a propovăduit prin faptă şi cuvânt şi a îndemnat pe toţi oamenii să caute mântuirea.

Preafericitul Părinte Patriarh a felicitat pe toţi cei care poartă numele Sfântului Nicolae.

„Astăzi noi felicităm pe toţi cei are poartă numele de Nicolae sau Nicoleta dorindu-vă tuturor sănătate şi bucurie, ani mulţi şi binecuvântaţi şi să fiţi mărturisitori ai iubirii lui Dumnezeu prin cuvinte şi prin fapte, să fim cu toţi mărturisitori ai iubirii lui Dumnezeu şi să ne rugăm Sfântului Ierarh Nicolae să ne dăruiască prin rugăciunile sale blândeţe şi bunătate, mai ales într-o lume în care există foarte mult egoism, preocupare doar de sine însăşi”, a mărturisit Preafericirea Sa.

De asemenea Patriarhul României a evidenţiat faptul că Sfântul Nicolae este simbol al temeliei celei mai luminoase a civilizaţiei creştine

„Sfântul Nicolae este simbolul unei civilizaţii şi anume civilizaţia generozităţii, a mărinimiei care contrastează foarte mult cu lăcomia, cu rapacitatea, cu dorinţa de îmbogăţire cu orice preţ până la dezumanizare. Biserica a cultivat, prin toate lăcaşurile de cult purtând hramurile Sfântului Nicolae, civilizaţia generozităţii dezinteresate, de aceea Sfântul Nicolae nu este simplu simbol al bucuriei copiilor, ci este simbol al temeliei celei mai luminoase a civilizaţiei creştine. Fără generozitate, fără ajutarea semenilor noştri nu mai ştim să preţuim demnitatea. Dacă nu mai avem generozitate sau milostenie, milostivire în sufletul nostru, ne dezumanizăm”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre reînfiinţarea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului şi despre primul episcop al eparhiei, Nicolae Ivan, cel care a înfiinţat, în 1924, la Cluj, Academia Teologică şi a ridicat monumentala Catedrală Ortodoxă: „Această eparhie a fost înfiinţată prin grija, mărinimia, curajul şi credinţa Sfântului Voievod Ştefan cel Mare al Moldovei. Vitregia vremurilor a făcut ca Eparhia Vadului şi Feleacului să nu poată continua fără întrerupere în istorie. Însă, în 1921, ca urmare a Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918 s-a reînfiinţat Eparhia Vadului, Feleacului şi Clujului în acei ani când s-au reînfiinţat şi alte eparhii ca de pildă Episcopia Armatei şi Episcopia Tomisului. Deci, binefacerile Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 s-au văzut şi în organizarea bisericească”.

„Nicolae Ivan a fost harnic şi a avut o viziune pragmatică şi în acelaşi timp duhovnicească şi a fost darnic, dar într-un mod diferit decât Sfântul Nicolae pe care l-am prăznuit. Sunt oameni darnici pentru contemporanii lor, le oferă o haină, un bănuţ, o porţie de mâncare, dar încetează acolo milostenia. Însă, când înfiinţezi instituţii filantropice şi culturale şi mai ales liturgice, cultuale, care dăinuie dincolo de viaţa ta pământească, atunci devii milostiv nu doar pentru generaţia ta, ci milostiv pentru generaţiile care urmează. De aceea, Nicolae Ivan a fost milostiv cu toate generaţiile de episcopi, preoţi, diaconi şi credincioşi care s-au rugat în această ctitorie”, a spus Preafericirea Sa.

Evenimentul a continuat în demisolul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, acolo unde a fost inaugurat noul Muzeu al Arhiepiscopiei care adăposteşte tezaurul de artă veche românească, precum şi cele mai vechi obiecte bisericeşti din patrimoniul Mitropoliei Clujului.