O frumoasă tradiție este în Episcopia Caransebeșului ca în ajunul Praznicului Bobotezei, a Teofaniei sau Epifaniei, Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian să fie în mijlocul obştii monahale şi a credincioşilor de la Mănăstirea Vasiova
Autor: Serviciul Prezidial
În paraclisul de iarnă al mănăstirii, chiriarhul înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi a săvârşit în ajunul Praznicului Arătării Domnului Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia Praznicului. Fiind zi de ajunare credincioșii care s-au pregătit prin Taina Spovedaniei au fost împărtășiți cu Trupul și Sângele Mântuitorului. După Sfânta Liturghie, ierarhul, preoţii şi obştea monahală alături de credincioşi, au pornit în procesiune la izvorul de lângă mănăstire, unde s-a săvârşit Sfinţirea cea Mare a Apei. Aghiasma cum este numită se consumă timp de opt zile în şir, mai ales de la ajunul Bobotezei până la odovania praznicului, adică până la 13 ianuarie inclusiv. La final, Preasfințitul Părinte Lucian a binecuvântat pe toţi credincioşii prezenţi cu aghiasma mare şi a împărţit iconiţe cu Botezul Domnului. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului.
„Suntem la începutul anului civil și întotdeauna în această perioadă îl rugăm pe Mântuitorul să binecuvinteze cununa anului ce a început, la fel cum am făcut și astăzi în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare. Îi mulțumim Mântuitorului Iisus Hristos că și-a asumat păcatele noastre și le-a curățit în repejunile Iordanului, iar noi la început de an civil trebuie să încercăm să ne curățim de toate păcatele și fărădelegile, să punem început bun vieții noastre și gustând din Aghiasma Mare să ne curățim atât trupește cât și sufletește pentru a devenii creștini autentici, fii ai Duhului și ucenici fideli ai Mântuitorului Hristos. Le mulțumim tuturor celor care astăzi au poposit la această sfântă mănăstire și au fost împreună cu noi la sfânta biserică. Totodată le dorim celor care au fost la Sfânta Liturghie un an binecuvântat și cu multe împliniri, obștii monahale și bunilor credincioși care frecventează cu regularitate această vatră monahală, iar Arhiereul cel Veșnic să ne tămăduiască pe toți de orice boală trupească și sufletească”, a subliniat Preasfințitul Părinte Lucian.
Piatra de temelie a mănăstirii a fost pusă la 15 mai 1905 de către protopopul din Bocşa, Maxim Popovici. În numai trei luni, prin purtarea de grijă a ieromonahului Macarie Guşcă ajutat de sculptorul Petru Oancea din Vasiova, locaşul de cult a fost ridicat. O evlavie deosebită acordată de pelerini şi închinători Mănăstirii Vasiova, care se mai numeşte Mănăstirea Sfântul Ilie de la Izvor, se datorează existenţei aici a unui izvor de apă cu puteri miraculoase. În cartea Mănăstiri din Banat autorul Ioan B. Mureşianu relatează: „Minerul Alexe Perian şi-a redobândit vederea după ce s-a spălat pe ochi din izvorul pomenit. L-a zidit cu piatră în anul 1850 iar urmaşii ca să înveşniceasă acel moment au construit deasupra o capelă. Apa izvorului şi tăria credinţei săvârşesc apoi alte tămăduiri, iar modesta capelă a ajuns locul căutat de mulţi credincioşi şi suferinzi de toate naţionalităţile, ce veneau ca pelerini de la mari depărtări în ziua praznicului Sfântul Proroc Ilie”.
În prezent, Mănăstirea Vasiova este îndrumată de monahia Varvara Sântiuan, care împreună cu duhovnicul Ion Petrică şi cu celelalte vieţuitoare se ostenesc cu grădinăritul, apicultura, ateliere de pictură şi croitorie, această mănăstire fiind o oază de spiritualitate şi duhovnicie în Episcopia Caransebeşului. Viaţa monahală de aici a cunoscut o importantă dinamizare şi sub aspectul vieţii gospodăreşti, răspunzând cerinţelor pelerinilor ce vizitează această mănăstire. S-au amenajat spaţii de cazare pentru doritorii de linişte, care după tradiţia mănăstirească pot sta trei zile.