Marți, 6 martie 2018, la sediul bibliotecii bocșene, în sala Centrului de tineret „Vasiova”, a avut loc vernisajul expoziției de pictură intitulată „Bucuria culorilor”
Autor: Gabriela Șerban
Potrivit tradiției, în fiecare an în perioada 1 – 8 martie Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa pregătește un eveniment al primăverii și al dragostei. Un eveniment-mărțișor prin care să bucure sufletul oamenilor și al doamnelor în special, un eveniment care să sărbătorească plecarea iernii și culegerea primelor calde raze de soare ale primăverii care, plăpândă, se ițește cu smerenie.
Marți, 6 martie 2018, la sediul bibliotecii bocșene, în sala Centrului de tineret „Vasiova”, a avut loc vernisajul expoziției de pictură intitulată „Bucuria culorilor”, purtând semnătura unui regretat bocșean, Leon Trofin, prieten și colaborator al instituției gazdă.
Leon Trofin s-a născut în 18 februarie 1950 la Iași și s-a stins din viață în 11 aprilie 2015 la Bocșa. A fost absolvent al Politehnicii din Timișoara, Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică, și din 1975 locuiește în Bocșa. Om harnic, inteligent, educat, priceput, dotat cu răbdare și măiestrie, a fost pasionat de artă: pictură și sculptură.
După 1989 Leon Trofin deschide un restaurant de lux, o afacere de familie, toți membrii familiei fiind foarte pricepuți și gospodari. Și arta culinară era o pasiune a sa, reușind să cucerească majoritatea clienților care-i treceau pragul. Mâncarea gustoasă, servirea ireproșabilă, tablourile care împodobeau pereții, mobilierul sculptat de Leon, întreaga atmosferă deosebită emanată de acest spațiu îi cucerește și pe cei de la TVR Timișoara, încât prietena noastră Diana Trocmaier realizează un reportaj despre artist și afacerea sa. Acest lucru se întâmpla în perioada 1999-2000, perioadă în care Vasile Bogdan și Diana Trocmaier, împreună cu o echipă a TVR Timișoara, se aflau la Bocșa pentru realizarea filmului dedicat lui Tata Oancea, iar biblioteca bocșană devenise parteneră în acest proiect.
Leon Trofin era deosebit de modest și cu greu reușeai să-l faci să se destăinuie, să vorbească despre el, despre munca lui, despre reușitele lui. Era un om educat, citit, un om cu preocupări frumoase, care nu voia „să facă paradă”(așa spunea) din aceste preocupări. Iar activitatea culturală desfășurată de biblioteca din Bocșa l-a fascinat și a sprijinit-o întotdeauna cum și cât a putut, devenind, nu doar unul dintre sponsorii și susținătorii acesteia, ci unul dintre prietenii apropiați.
Despre arta lui Leon Trofin s-a exprimat în mod elogios artistul plastic reșițean Gustav Hlinka, plăcut surprins de ceea ce a văzut expus: „Pictura lui Leon Trofin arată a pictură de demult, este o pictură a perioadei impresioniste, aș putea spune. Sunt aici mai multe lucrări care arată cum Leon a trecut de la o fază la cealaltă. Îmi place foarte mult peisajul. A folosit culori de apus aducându-le ziua. Păcat că nu mai este printre noi. Era foarte bun. Naturile statice sunt diverse și a folosit mult culorile de vară. Excelent lucrate. Se vorbea aici despre măiestria lui. Da. Se observă măiestria artistului; a fost un om care a știut ce să lase în urmă și ce să prezinte celor care au rămas. Iar dacă are urmași care pictează - copiii, nepoții – să nu renunțe, că e posibil să-l moștenească.”
Despre omul Leon Trofin au vorbit câțiva dintre participanții la eveniment. Printre altele, părintele Doru Melinescu, coordonatorul Centrului de tineret „Vasiova” mărturisea: „Domnul Leon era unul dintre oamenii care, orice lucru l-ar fi făcut, îl făcea cu tot interesul și cu toată seriozitatea. Așa l-am perceput eu din cât l-am cunoscut. De aceea se vede clar că și pe partea de pictură, și de sculptură, dar și gastronomică era foarte priceput. Lucrul acesta ar trebui să fie un exemplu nu numai pentru cei tineri, ci pentru noi toți. Din păcate, în societatea de astăzi ne-am obișnuit să «fușărim» lucrurile, să mergem pe principiul «las că-i bine și așa». Ori asta nu-i în regulă. De aceea îl apreciam mult pe dl. Leon, că făcea lucrurile cu multă seriozitate și dăruire. Discreția pe care a avut-o, smerenia, este un lucru pozitiv în relația omului cu Dumnezeu, iar atunci când vorbesc lucrurile despre tine, atunci acele lucruri sunt bine făcute. Și din acest punct de vedere dl. Leon este un exemplu pozitiv. Povesteau oamenii că dacă nu te încadrai în regulile pe care dl. Leon le-ar fi impus în restaurantul lui, nu îl puteai frecventa. Acest lucru mie mi s-a părut o dovadă de demnitate. Pentru că, doar pentru câștig nu trebuie să accepți pe oricine și orice. Așa ar trebui să facem fiecare dintre noi. Să nu acceptăm compromisuri în viață pentru un câștig imediat. Trebuie să fii demn, pentru că doar așa poți deveni o personalitate puternică. Iar domnul Leon așa a fost.”
Și consilierul local, inginerul Petru Prorocu, își amintește cu drag și emoție de colegul său de facultate Leon Trofin, de colegul său de serviciu și de prietenul său Leon. Povestea cât era de priceput Leon și câte preocupări avea și cum, atunci când lucrau la Uzina din Bocșa și exista un Cenaclu al rebusiștilor, Leon era unul dintre cei mai pricepuți și inventivi rebusiști.
A fost o întâlnire de suflet. Deși într-un cadru relativ restrâns, s-au întâlnit câțiva oameni care l-au iubit și l-au prețuit pe acest minunat om harnic și priceput. Familia, prieteni, artiști plastici, cu toții au vizionat reportajul dăruit de TVR Timișoara: „O afacere de familie”, reportaj realizat de Diana Trocmaier. Timp de aprox. 20 de minute Leon Trofin a povestit despre preocupările sale. Leon Trofin ne-a vorbit și ne-a fost alături. Mulțumim, Vasile Bogdan, Diana Trocmaier și TVR Timișoara pentru acest moment emoționant.
Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și moderat de Gabriela Șerban, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici Filiala Reșița (președinte Gustav Hlinka) și Centrul de tineret „Vasiova”(pr. Doru Melinescu), cu sprijinul TVR Timișoara (Vasile Bogdan) și TransProtector Reșița (Ionel Pau).
Mesajul a fost unul clar: faptele vorbesc despre noi. Iar Leon Trofin, el însuși un personaj și un model demn de urmat, își merită cu prisosință locul de cinste pe harta culturală a orașului Bocșa.