Sâmbătă, 27 aprilie, în Parohia Ticvaniu Mare din Protopopiatul Reşiţa a fost săvârşită Taina Sfântului Maslu de obşte
Autor: Pr. Sergiu Dalea
După ce vineri, 26 aprile, cei mici au fost în centrul atenţiei în parohia Ticvaniu Mare, ziua de sâmbătă, 27 aprilie, a fost dedicată Tainei Sfântului Maslu, încheindu-se pentru acest post serile duhovniceşti.
Astfel la ceasurile serii credincioşii îndemnaţi de glasul clopotelor au pornit spre biserică pentru a se ruga împreună cu preoţii cercului misionar, pentru sănătate sufletească şi trupească. Pe lângă preoţii din cercul misionar Valea Caraşului, grupa Ticvaniu Mare – Goruia, pr. Sergiu Dalea de la Ticvaniu Mare, pr. Constantin – Florin Milin, Ticvaniu Mic, pr. Păuniţă Secula, Cârnecea, pr. Ovidiu – Lazăr Cărăbaş, Secăşeni – Calina, pr. Traian Ghiurfălea, Giurgoiva, pr. Petru Bona, Goruia, pr. Marius Peica, Gârlişte, am avut bucuria să-l avem în mijlocul nostru pe conducătorul cercului misiona Valea Caraşului, pr. Vichentie Molin de la parohia Grădinari, care a răspuns cu multă dragoste invitaţiei preotului paroh.
Cuvântul de învăţătură a fost rostit de către pr. Traian Ghiurfălean, care a vorbit despre nevoia de a urgenta analizarea vieţii noastre cotidiene şi despre nevoia sufletului nostru de a se curăţii prin Taina Spovedaniei.
În încheiere preotul paroh a mulţumit preoţilor împreună slujitori pentru prezenţa sfinţiilor lor în mijlocul ticvănenţilor, dar şi credincioşilor prezenţi la biserică, renunţând la grijile cotidiene, făcându-şi timp şi pentru suflet.
În ziua praznicului Intrării Domnului în Ierusalim, în duminica Floriilor, biserica a îmbrăcat straie de sărbătoare pentru ultima dată înainte de slăvitul praznic al Învierii. Astfel, cu mic cu mare, credincioşii au pornit spre biserică cu flori în mână. După ce ramurile de salcie au fost sfinţite, conform tradiţiei, credincioşii în frunte cu preotul paroh au înconjurat biserica, cu flori şi ramuri de salcie în mâini, făcând o mică procesiune în amintirea Intrării Domnului în Ierusalim, cântând troparul acestei sărbători şi în sunetul bătăilor de toacă. La întrarea în biserica cei prezenţi au sărutat icoana praznicului, au ascultat cuvântul de învăţătură şi apoi au primit anafura, iar mai apoi au plecat spre casele lor cu bucurie în suflete.