Expoziție de fotografie la Caransebeș

Autor: Serviciul Prezidial

Luni, 10 martie, Sala de festivităţi „Episcop Elie Miron Cristea” a Episcopiei Caransebeşului a găzduit expoziţia de fotografie intitulată „Biserici româneşti din Banatul sârbesc”. Evenimentul a fost organizat de către Sectorul Cultural al Episcopiei Caransebeşului în parteneriat cu Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina. Manifestarea s-a bucurat de prezenţa Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, luând parte de asemenea şi elevi seminarişti de la Seminarul Teologic „Episcop Ioan Popasu”, precum şi numeroşi vizitatori. La această expoziţie au fost vernisate fotografii document şi fotografii artistice de la bisericile româneşti din Banatul Sârbesc.

Părintele Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului a precizat motivaţiile pentru care Eparhia Caransebeșului a organizat, împreună cu Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, expoziția de fotografie: „Această expoziție vizează în principal tradiţia bisericească, administrativă şi canonică de la Caransebeş. De la reactivarea ei în anul 1865 şi până la desfiinţare, în anul 1949, Episcopia Caransebeşului a condus şi destinele spirituale ale românilor din teritoriul pe care astăzi îl cunoaştem cu numele de Banatul sârbesc. Din anul 1997 şi până în anul 2000, când s-a întemeiat o episcopie pentru românii din actuala Serbie, acest teritoriu a fost iarăşi administrat de Centrul nostru eparhial. De aceea majoritatea bisericilor ce se regăsesc în fotografiile din expoziţie au fost ridicate cu contribuţia majoră şi sub oblăduirea ierarhilor caransebeşeni”.

„Mi-a făcut o deosebită plăcere că am reușit să vernisăm expoziția de fotografie a bisericilor din Banatul sărbesc și la Centrul Eparhial din Caransebeș, mai ales că ne leagă de acesta, de multă vreme, o prodigioasă colaborare”, a arătat Costa Roșu, director onorific al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina.

Astfel de expoziții au mai avut loc și în alte orașe din țara noastră, precum Timișoara, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Reșița, dar și în mai multe locații din Banatul sârbesc. Pe viitor se dorește ca această expoziție să poată fi vernisată și de către comunitatea istro-românilor din Croația. În Voivodina locuiesc 25.410 de români, stabiliţi în 42 de localităţi conform recensământului din 2011. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină.