Hramul mănăstirii Gornea

Autor: Serviciul Prezidial

La praznicul Izvorul Tămăduirii, mănăstirea Gornea-Sicheviţa de pe clisura Dunării şi-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Preasfinţitul Părinte Lucian Episcopul Caransebeşului a poposit în mijlocul obştii monahale şi a pelerinilor veniţi la această mănăstire.

La orele dimineţii, Chiriarhul a fost întâmpinat la hotarul comunei de către autorităţile locale, preoţi şi credincioşi după care au pornit în procesiune spre aşezământul monahal. În continuare, Ierarhul a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească alături de un numeros sobor de preoţi şi diaconi în biserica mare a mănăstirii în prezenţa autorităţilor locale şi a unui număr însemnat de credincioşi.

La momentul potrivit, Întâistătătorul eparhiei a săvârşit slujba aghesmei mici la izvorul din curtea mănăstirii după care a binecuvântat mulţimea. La final Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian a rostit un cuvânt de binecuvântare: „Chiar dacă mai avem şi alte hramuri în Episcopia Caransebeşului, astăzi de praznicul Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii, aşa a rânduit Dumnezeu ca în acest an al mântuirii 2012 să fim împreună aici, la singura mănăstire de pe Clisura Dunării din Episcopia Caransebeşului. În acest loc, aproape de bătrânul fluviu al Europei, am venit să ne rugăm Preasfintei Treimi, să binecuvântăm la Sfânta Liturghie, împărăţia Preafintei Treimi, să cântăm, cler şi popor împreună cea mai frumoasă cântare a Bisericii creştine, troparul învierii. Iată, că astfel la finalul liturghiei ne-a învrednicit Dumnezeu să oficiem slujba de binecuvântare a apei. Biserica a rânduit în Săptămâna Luminată această sărbătoare a Maicii Domnului şi pentru minunile pe care Maica Domnului le-a săvârşit şi le săvârşeşte, dar mai ales pentru minunea pe care a săvârşit-o în epoca bizantină, tămăduind cu o apă binecuvântă pe mulţi bolnavi care se rugau Maicii Domnului ” .

Săpăturile arheologice efectuate pe Clisura Dunării au scos la iveală şi câteva obiecte cu însemne creştine care datează din secolul IV-V. Toate acestea dinîmpreună cu iniţiativa şi implicarea protopopului Ion Văran a luat fiinţă schitul din vecinătatea comunei Gornea. Terenul şi clădirea aferentă au fost donate Episcopiei, fiind un fost pichet grăniceresc. Începând cu luna mai a anului 2001, viaţa monahală a luat fiinţă prin aşezarea la acest schit a monahiilor Macaria şi Anastasia Grăpean împreună cu ieromonahul Valerian de la Schitul Pătrunsa, judeţul Vălcea.

În anul 2002 s-a construit trapeza, chiliile, bucătăriile şio arhondaricul pentru credincioşi, iar în anul 2003 la praznicul Izvorul Tămăduirii s-a pus piattra de temelie pentru noua biserică a schitului. Paraclisul mănăstiresc a fost târnosit în data de 21 noiembrie 2006 de către Preasfinţitul Părinte Lucian al Caransebeşului.

Schitul de pe Clisura Dunării are un rol important în reînoirea vieţii spirituale a acestor meleaguri şi în păstrarea tradiţiei monahal ortodoxe în frumoasele locuri săpate de secole de fluviul ce străbate ţara noastră.

Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii a fost punctată la mănăstuirea Bocşa Vasiova, precum şi la Aşezământul medical-creştin de la Marga. În cele două aşezăminte s-a oficiat Sf. Liturghie şi slujba de sfinţire a apei de către delegaţii chiriarhului, înconjuraţi de slujitori din parohiile învecinate, care au fost însoţiţi de credincioşii din oraşul Bocşa şi de pe Valea Bistrei.