La praznicul „Cuvioasei Parascheva”, mănăstirea Slatina-Nera şi-a sărbătorit hramul
Autor: Serviciul exarhat
Aşezată pe vale Nerei, imediat după ce râul ţâşneşte cu putere din încleştarea munţilor, ce l-au forţat să taie cele mai frumoase chei din ţara Banatului, mănăstirea „Sf. Cuviosă Parascheva”, Slatina Nera, a cinstit prin rugăciune către Dumnezeu şi milostenie către pelerini, pe cuvioasa-i ocrotitoare, Sfânta Parascheva.
Sfânta Liturghie a fost oficiată, din încredințarea Preasfințitului Părinte Lucian Episcopul Caransebeșului, de părintele arhimandrit Constantin Timiș exarhul mănăstirilor din Episcopia Caransebeșului, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi, în prezența unui impresionant număr de credincioși.
La momentul cuvenit, părintele arhimandrit Constantin Timiș a rostit un bogat cuvânt de învățătură în care a vorbit despre viața și minunile Sfintei Cuvioase Parascheva. Mulţi dintre credincioşi şi-au îndreptat paşii către mănăstire în acestă zi de praznic pentru a-şi curăţi păcatele prin Taina Spovedaniei şi pentru a se uni cu Hristos prin Taina Împărtăşaniei, dovadă fiind numărul mare al celor care au răspuns la chemarea preotului „cu credinţă şi cu dragoste să vă apropiaţi”.
Iniţiativa ctitoririi acestui aşezământ monahal aparţine doctorului Ioan Chirilă fost director al Asociaţiei Cristiana din Bucureşti, originar din Slatina Nera. Piatra de temelie a bisericii mănăstireşti a fost aşezată la 14 octombrie 1994 de către Episcopul Emilian Birtaş, viaţa monahală începând în toamna aceluiaş an. Biserica mănăstirii construită în stil moldovenesc a fost binecuvântată la data de 14 octombrie 1997 de către Preasfinţitul Episcop Laurenţiu Streza. Odată cu trecerea timpului obştea monahală a demarat lucrări de construcţie a unui corp de chilii, ateliere şi a unui paraclis de iarnă a cărui piatră de temelie s-a pus în anul 2007 de către Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului.
Actualmente obştea monahală numără 55 de vieţuitoare, împreună cu părintele duhovnic ieromonahul Teofan Munteanu, fiind mănăstirea cu cele mai multe monahii din Eparhie. Dintre activităţile gospodăreşti întreprinse de obştea monahală amintim: apicultura şi creşterea prepeliţelor. Mai mult decât atât, pe lângă activitatea gospodărească, obştea monahală a iniţiat cu binecuvântarea chiriarhului un proiect social de construire a unui azil pentru bătrânii neputincioşi, care vor fi găzduiţi şi îngrijiţi de către personalul monahal.