Hramul mănăstirii Slatina-Nera

Autor: Serviciul Prezidial

Duminică, 14 octombrie, în ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, Mănăstirea Slatina-Nera îşi va sărbători hramul. Din încredinţarea Preasfinţitului Lucian, Episcopul Caransebeşului, Sfânta Liturghie va fi oficiată de către arhim. Constantin Timiş, vicarul administrativ al Episcopiei Caransebeşului, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.

Mănăstirea Slatina-Nera este aşezată în apropierea localităţii Sasca Montană, pe malul stâng al râului Nera, la 20 km de Oraviţa, în Munţii Locvei. Aşezământul monahal apare la iniţiativa şi prin strădania doctorului Chirilă Ioan, originar din Slatina-Nera şi fost director al Asociaţiei „Christiana” din Bucureşti. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, prin decizia de înfiinţare a mănăstirii, dată la 19 iulie 1994, ca biserica mănăstirească să fie închinată Sfintei Cuvioase Parascheva. Vrednicul de pomenire Emilian Birdaş, episcop al Caransebeşului, a pus piatra de temelie a aşezământului monahal în 14 octombrie 1994.

Prin efortul maicilor şi cu bunăvoinţa oamenilor, în cursul anului 1994 au început lucrările de construcţie la biserica mănăstirii. Biserica este din lemn, are un plan triconic şi se aseamănă stilului moldovenesc. În anul următor, a fost ridicată o clădire ce cuprinde chiliile maicilor şi atelierul de plante medicinale. La data de 14 octombrie 1997, la hramul mănăstirii, a avut loc sfinţirea bisericii de către ÎPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, la vremea respecitvă fiind episcop al Caransebeşului. La 5 octombrie 2001 Mănăstirea Nera a primit în dar, din partea Prea Fericitului Patriarh Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, un rând din veşmintele folosite la acoperirea sfintelor moaşte ale Cuvioasei Parascheva. În anul 2007, Preasfinţitul Lucian, chiriarhul locului, a pus piatra de temelie paraclisului de iarnă al mănăstirii cu hramul Buna Vestire.

În prezent, mănăstirea găzduieşte 55 de vieţuitoare şi are doi părinţi duhovnici: pr. Teofan Munteanu şi pr. Gherman Mitoi, stareţă fiind monahia Dositea Constantin. În mănăstire se prepară şi produse naturiste pentru tratarea unor afecţiuni trupeşti, dar şi pentru consum alimentar. Produsele naturiste, ceaiuri, tincturi, alimente, sunt comercializate în magazinul mănăstirii şi în toate magazinele bisericeşti ale Episcopiei Caransebeşului. Mănăstirea are o frumoasă bibliotecă, ateliere de pictură, de litografie şi de sculptură în lemn.

Primul centru de recuperare oncologică din România

La data de 25 septembrie 2012, Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, a pus piatra de temelie a primului centru de recuperare oncologică din România. Centrul se va construi prin intermediul Fundaţiei „Sfânta Irina” din Bucureşti şi va fi destinat bolnavilor aflaţi în recuperare după tratamente împotriva cancerului. Aceştia vor beneficia de o cură de 14 zile, pe durata căruia li se vor asigura servicii de psihoterapie, fizioterapie, kinetoterapie, dietoterapie, educare pentru menţinerea unui stil corect de viaţă. Întrucât cercetarea este unul dintre principalele scopuri ale înfiinţării centrului, acesta va include un departament axat pe evaluarea metodelor de recuperare, dar şi unul dedicat depistării precoce a cancerului. Amplasată în Valea Nerei, într-o zonă ferită de poluare şi organizată ca o structură arhitecturală şi funcţională de tip sanatorial, clinica este programată să îşi deschidă porţile la finalul primului trimestru din 2014. Clinica Nera este un proiect co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, cu o valoare totală de aproximativ 4,5 milioane de euro, 70% din această sumă fiind asigurată de fondurile europene, iar restul prin contribuţie locală şi voluntară.