La inițiativa Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin și a Asociației Germane de Educație și Cultură a Adulților Reșița, luni, 23 ianuarie, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a avut loc un Colocviu In memoriam Alexander Tietz, 119 ani de la naștere
Autor: Gabriela Șerban
Despre profesorul și scriitorul Alexander Tietz au vorbit Erwin Josef Țigla, bibliotecar și președintele Asociației Germane de Educație și Cultură a Adulților Reșița, precum și prof. Adriana Lovași, reprezentat al Forumului Democratic al germanilor Bocșa. Unul dintre punctele evenimentului a fost și cel al lecturii publice din scrierile lui Alexander Tietz, lecturi în limba română rostite de Erwin J. Țigla (Reșița) și elevele Jurca Andra și Olariu Natalia (Bocșa).
Alexander Tietz s-a născut la 9 ianuarie 1898 la Reșița și s-a stins în 10 iunie 1978 tot la Reșița. Descendent al unei vechi familii de intelectuali, Alexander Tietz se înrudește, pe linie maternă, cu primul enciclopedist român, Corneliu Diaconovici, având astfel legătură importantă și cu localitatea Bocșa. Absolvent de școală primară la Reșița, apoi gimnazială la Timișoara și studii germanistice la Budapesta și Cluj, din 1920 este cadru didactic la Reșița, predând germană, franceză, engleză, rusă și latină timp de peste 40 ani. Realizează călătorii de studii în Austria, Germania și Italia și, vreme de mai mulți ani, este editorul publicației „Reschitzaer Zeitung”.
Pionier în turism, organizează numeroase excursii în împrejurimi; este instructor al unor formații de amatori punând în scenă mici opere, operete și concerte; este autorul unei gramatici latine ilustrate; neobosit culegător de folclor din spațiul Banatului Montan, mărturisind într-un interviu în 1973 că „folclorul muncitoresc – pasiunea mea de-o viață”; debutează publicistic în „Reșița” lui George C. Bogdan, în 1939, cu o serie de 13 articole despre folclorul caraș-severinean, în limba română, apărute sub genericul „Scrisori de la sălaș”; publică în presa locală, precum și în presa din Austria și Germania, în limbile română și germană; debutează în volum în 1956 cu Sagen und Märchen aus den Banater Bergen/ Legende și povești din Munții Banatului, bine primit atât de public cât și de specialiști și presă. Urmează: Das Zauberbründl. Märchen aus den Banater Bergen / Izvorul fermecat: povești din Munții Banatului, 1958; Wo in den Tälern die Schlote rauchen. Ein Lesebuch/Unde fumegă coșurile prin văi. O carte de citit, 1967 și Märchen und Sagen aus dem Banater Bergland/ Povești și legende din Banatul montan, 1979. Lasă în manuscris „meditații filozofice”, „rod al lecturii și aprofundării unei pleiade de filosofi, între care-l așez și pe Lucian Blaga”.
Despre Alexander Tietz și activitatea sa pusă în slujba comunității s-a scris de-a lungul timpului, iar personalitatea acestuia a fost onorată de generațiile care i-au urmat. În Reșița un liceu și o bibliotecă îi poartă numele, iar bustul scriitorului Alexander Tietz tronează în fața Bibliotecii Germane reșițene. De asemenea, Erwin Josef Țigla i-a dedicat un volum intitulat Alexander Tietz și Banatul Montan, apărut la Reșița, editura Timpul, 1998, volum care cuprinde scrieri ale lui Alexander Tietz („Scrisori de la sălaș”, „Povești”, „Legende și povestiri”), precum și gânduri ale unor personalități, alături de fișa bio-bibliografică și arborele genealogic al familiilor Tietz și Diaconovici. În anul 2008 și în anul 2010, Liceul Teoretic „Diaconovici-Tietz” din Reșița realizează două frumoase volume pentru copii intitulate „Călător prin Banatul de Munte” în limbile română, germană și maghiară.
Iată că, la 119 ani de la naștere, Alexander Tietz a fost omagiat și la Bocșa, povestirile sale fiind lecturate în sala Biblionet a instituției gazdă. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița, Asociația Germană de Educație și Cultură a Adulților Reșița și Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin și Bocșa. La eveniment au participat tineri ai Centrelor de tineret „Vasiova” și „Sfântul Stelian” Bocșa Română, preoți și cadre didactice, artiști plastici și colaboratori ai bibliotecii sala devenind, și de această dată, neîncăpătoare.