Iniţiativă misionară la parohia Mâtnicu Mare

Autor: Servicul social-misionar

Parohia Mâtnicu Mare, păstorită de părintele Raul Vasile But din anul 2000, numără 123 de familii ortodoxe, cu 442 de credincioși, dar și 5 familii de țigani, cu 19 membri. Aceștia locuiesc într-o zonă mărginașă a localității, în case de chirpici, fără curent electric, lucrând ca zilieri la credincioșii din localitate. Fiind săraci, copiii acestora nu frecventează școala și Biserica decât într-o proporție scăzută, motiv pentru care, de nenumărate ori, din fondurile Parohiei s-au alocat sume de bani pentru a li se cumpăra caiete și creioane, iar la sărbătorile mari de peste an li se făceau cadouri, asemeni celorlalți copii din sat. De asemenea, la inițiativa preotului paroh erau ajutați frecvent cu haine de către credincioși.

Cât privește latura spirituală, aceștia trăiesc într-o situație de indiferență, apelând la ajutorul Bisericii doar atunci când au nevoie de slujbele acesteia: boteze, cununii etc.

Văzând toate acestea și considerând că toți oamenii, indiferent de pregătire, stare materială sau rasă sunt chemați la mântuire, prin cuvântul Apostolului Pavel care zice că ”Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus. ” (Galateni 3: 28), deoarece ”toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Iisus. ” (Galateni 33: 26), preotul paroh, însoțit de cântărețul Parohiei, tânărul teolog Nicolae Cristian Iova, și de micii ”diaconi” ce ajută la sfintele slujbe în Sfântul Altar, a socotit de bine a vizita casele acestora, pentru a duce și lor bucuria Evangheliei Lui Iisus Hristos care S-a născut, a murit și a înviat pentru toți, și pentru a lumina sufletele celor care se aflau în întunericul nepăsării.

Slujba săvârșită acolo a adus bucurie și tinerilor și bătrânilor, deopotrivă. Apoi, după cuvântul de învățătură pe care l-a adresat celor prezenți, părintele a împărțit tuturor calendare, iconițe, lumânări și pliculețe de tămâie, care trebuie să fie nelipsite din casa creștinului.

Astfel de inițiative au mai avut loc în Parohie, și anii trecuți, când vecerniile de duminică seara au fost săvârșite la domiciliul credincioșilor bolnavi sau care locuiau departe de biserică, pentru a gusta și ei din nesecatul izvor de har din care adapă Hristos pe cei ce îi sunt alături.