Misiune ortodoxă românească în Banatul Sârbesc

Autor: Serviciul Prezidial

În duhul românismului de odinioară, dar şi de acum, românii de o parta şi de alta a graniţei, dar din acelaşi Banat s-au rugat şi s-au bucurat româneşte la hramul catedralei ortodoxe. La fel ca şi în ţară, ruga a debutat cu Sf. Liturghie arhierească la care au slujit Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei şi Preasfinţitului Părinte Daniil, Episcopul Daciei Felix, Chiriarhul locului, alături de un sobor numeros de preoţi şi diaconi din cele trei Eparhii.

„Am venit pe urmele înaintaşilor noştri, să ne cercetăm fraţii!”

După oficierea Sf. Liturghii, Chiriarhul Devei şi Hunedoarei a vorbit despre sărbătoarea Înălţării Domnului, iar Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului a evocat câteva aspecte istorice a legăturilor duhovniceşti dintre Caransebeş şi Vârşeţ. Preasfinţia Sa amintea „Am venit pe urmele înaintaşilor noştri să ne cercetăm fraţii! Aşa cum în anul 1913, la praznicul Înălţării Domnului, Episcopul Miron Cristea al Caransebeşului a pus sfintele moaşte în jertfelnicul acestei biserici catedralei, noi astăzi venim să răsădim mărgăritarele Bisericii Noastre strămoşeşti în inimile dumneavoastră, în această zi de primăvară, când soarele dreptăţii sfinte străluceşte peste întreg Banatul, bucurându-se că fraţii sunt împreună”. În continuare, Chiriarhul locului a mulţumit pentru osteneală Ierarhilor şi întregii delegaţii din care au făcut parte autorităţi locale din judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara. Preasfinţia Sa spunea: ”Dacă între Caransebeş şi Vârşeţ există o legătură istorică veche, între Deva şi Vârşeţ s-au înnodat liante noi, întrucât smerenia noastră îşi are rădăcinile existenţei în ţinuturile Haţegului din Eparhia Devei şi Hunedoarei.”

„Ne bucurăm că nu aţi uitat că suntem şi noi români”

În după amiaza aceleiaşi zile, Chiriarhul Eparhiei Caransebeşului şi Ierarhul locului au făcut o vizită misionară în parohia ortodoxă română din Grebenac, unde au participat la o adunare a Oastei Domnului. Întâmpinaţi de cântecul fanfarei şi de dangătul clopotului, cuvântul de bun venit al pirmarului locului, chiar dacă s-a rostit încet a zguduit inimile celor de faţă. Domnia sa, cu lacrimi în ochi a spus: „Bine aţi venit acasă şi ne bucurăm că nu aţi uitat că suntem şi noi români”.

După ascultarea cântărilor duhovniceşti şi a pricesnelor Iearhii au ţinut un cuvânt de învăţătură şi de întărire duhovnicească. Dacă Preasfinţitul Părinte Lucian, a vorbit despre însemnătatea sărbătorii, Chiriarhul locului a ţinut o impresionantă prelegere despre păstrarea identităţii ortodoxe româneşti în ţară străină, dar în biserică mamă. Preasfinţia Sa a subliniat că dacă ucenicii Mântuitorului au fost îndemnaţi să râmănă în Ierusalim până ce se vor îmbrăca cu putere de sus, la fel şi noi numai în Ierusalimul cel pământesc, care este biserica, ne putem înveşmânta în haina dreptăţii şi a Adevărului.

Un ultim popas a fost Biserica Albă sau Bela Crkva, un monument impresionant al artei bănăţene, care până în 1919 a constituit şi sediul protopopiatului ortodox român al Bisericii Albe, dependent juristdicţional de Episcopia Caransebeşului. Lucrarea atentă a iconostasului, a mobilierului, a patrimoniului cultural şi a vechilor accesorii au impresionat. Astăzi, cei aproximativ 130 de credincioşi români se bucură de dulceaţa limbii române la sfintele slujbe oficiate în una din cele mai frumoase biserici ortodoxe române din Banat.

Misiunile Episcopiei Caransebeşului în Eparhia Daciei Felix se desfăşoară cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi la îndemnul părintesc al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, atât în Banatul Sârbesc, cât şi pe Văile Timocului şi a Moravei, unde românii încă nu se bucură de dreptul rugii în limba maternă.