Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului a săvârşit Sf. Liturghie şi slujba de sfinţire a apei la schitul Gornea, la praznicul „Izvorul Tămăduirii”
Autor: Serviciul Prezidial
Câteva sute de credincioşi au umplut curtea schitului Gornea, de pe clisura Dunării, la praznicul „Izvorul Tămăduirii”, cu prilejul săvârşirii Sf. Liturghii arhiereşti şi a slujbei de sfinţire a apei, de către Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Credincioşii din localităţile învecinate schitului s-au bucurat de comuniunea Sf. Liturghii arhiereşti şi de binecuvântarea Duhului Sfânt prin slujba de sfinţire a apei. Bucuria a fost sporită de participarea preoţilor, care organizaţi de părintele Ion Văran, protopopul Oraviţei, prin sprijinul şi susţinerea preoţilor din comunităţile parohiale ale satelor Sicheviţa şi Gornea, au luat parte în număr mare la bucuria obştii monahale de la schitul Gornea.
Răspunsurile la Sf. Liturghie au fost date de către corala preoţilor din protopopiatul Oraviţa, care conduşi cu măiestrie de preotul Petru Boru au împodobit duhovniceşte acest praznic.
Cuvântul de învăţătură al Chiriarhului a fost precedat de alocuţiunea Preacuviosului Părinte Arhim. Constantin Timiş, exarhul mănăstirilor din Episcopia Caransebeşului, care în numele obştii monahale a mulţumit Preasfinşiei Sale pentru sprijinul acordat de către Eparhie schitului, în vederea definitivării bisericii mănăstireşti din incinta ansamblului monahal.
Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian a ţinut să sublinieze bucuria constatării că în acest schit, obştea lucrează şi se roagă, potrvit învăţăturilor sfinţilor părinţi, aceasta constituind şi un act misionar pe care mănăstirile le au în Biserica Ortodoxă.
În încheiere toţi credincioşii au primit anafură şi binecuvântare arhierească de la Chiriarhul Eparhiei Caransebeşului, precum şi aghiazmă, iar în final au luat parte la agapa frăţească oferită cu multă bucurie şi jertfelnicie de către obştea monahală
Săpăturile arheologice efectuate pe Clisura Dunării au scos la iveală şi câteva obiecte cu însemne creştine care datează din secolul IV-V. Toate acestea dinîmpreună cu iniţiativa şi implicarea protopopului Ion Văran a luat fiinţă schitul din vecinătatea comunei Gornea. Terenul şi clădirea aferntă au fost donate Episcopiei, ffin un fost tichet grăniceresc. Începând cu luna mai a anului 2001, viaţa monahală a luat fiinţă prin ajezarea la acest schit a monahiilor Macaria şi Anastasia Grăpean împreună cu ieromonahul Valerian de la Schitul Pătrunsa, judeţul Vălcea.
În anul 2002 s-a construit trapeza, chiliile, bucătăriile şi arhondaricul pentru credincioşi, iar în anul 2003 la praznicul Izvorul Tămăduirii s-a pus piattra de temelie pentru noua biserică a schitului.
Paraclisul mănăstiresc a fost târnosit în data de 21 noiembrie 2006 de către Preasfinţitul Părinte Lucian al Caransebeşului.
Schitul de pe Clisura Dunării are un rol important în reînoirea vieţii spirituale a acestor meleaguri şi în păstrarea tradiţiei monahal ortodoxe în frumoasele locuri săpate de secole de fluviul ce străbate ţara noastră.