Praznicul Întâmpinarea Domnului la mănăsirea Piatra Scrisă

Praznicul Întâmpinarea Domnului la mănăsirea Piatra Scrisă

Album foto
Sute de credincioşi au luat parte la Sf. Liturghie arhierească oficiată de către Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului la mănăstirea Piatra Scrisă, cu prilejul sărbătoririi praznicului împărătesc Întampinarea Domnului.
Autor: Serviciul Prezidial
Sute de credincioşi au luat parte la Sf. Liturghie arhierească oficiată de către Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului la mănăstirea Piatra Scrisă, cu prilejul sărbătoririi praznicului împărătesc Întampinarea Domnului.

Alături de obştea monahală şi de preoţii parohi din parohiile Armeniş şi Feneş, credincioşii s-au putut bucura de solemnitatea Sf. Liturghii arhiereşti, mulţi dintre ei împărtăşindu-se cu Sfintele Taine

La momentul cuvenit, părintele stareţ, protosinghelul Paisie Sadici a mulţumit Ierarhului pentru bucuria prilejuită de poposirea în mijlocul obştii monahale şi a credincioşilor care cercetează sfânta mănăstire. În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a vorbit celor prezenţi atât despre dimensiunea duhovnicească a praznicului Întâmpinării Domnului, cât şi despre rugăciunea Dreptului Simeon, rugăciune păstrată în cultul divin public al Bisericii noastre până astăzi.

Tradiţia locală mărturiseşte că la construirea căi ferate dintre Caransebeş şi Orşova la deschiderea tunelului pe unde era rânduită trecerea căi ferate s-a găsit o icoană pictată care reprezenta Sfânta Treime, ceea ce a îndemnat credincioşii de a determina inginerii constructori să devieze ieşirea tunelului spre Armeniş la câţiva metrii înspre apus de icoană. Apariţia acestei icoane este învăluită de mister, credincioşii mărturisind că este o minune şi nu a apărut prin zugrăvirea de către mâinile unui meşter. Tradiţiile orale sunt diverse însă prima menţiune documentară sigură despre Piatra Scrisă apare pe o hartă militară austriacă din anul 1788, în care pe acest loc este trecută stânca Sfintei Treimi. Datorită infiltraţiilor de apă în stânca ce adăposteşte icoana, aceasta a necesitat restaurarea în 1822 de către picotul Moise Buru Scriitorul din Caransebeş.

În anul 1929 familia Dragomir din Slatina Mică a ridicat o capelă ce adăposteşte icoana în amintirea fiicei lor care a trecut la Domnul. În anul 1930 Episcopia Caransebeşului a construit o casă cu etaj pentru personalul monahal şi o clopotniţă astfel apărând aşezarea monahală numită schitul de la Piatra Scrisă. Datorită poziţionării la marginea drumului european, fapt ce nu constituia confort duhovnicesc a făcut ca la iniţiativa părintelui ieromonah Hristofor Bucur să se amenajeze pe dealul din vecinătatea schitului un nou corp monahal şi a unei biserici reprezentative pentru aceste locuri. Hramul acestui schit constituie un prilej de pelerinaj la icoana Sfintei Treimi de la Piatra Scrisă în fiecare an la praznicul „Duminica tuturor sfinţilor”. Noua biserică a mănăstirii a fost târnosită în anul 2008 de către Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului la hramul aşezământului mănăstiresc.

În prezent obştea monahală condusă de protosinghelul Paisie Sadici întreprind eforturi de definitivare a ansamblului monahal aflat pe dealul de lângă biserica care găzduieşte de zeci de ani icoana nefăcută de mâini omeneşti a Sfintei Treimi.

Data: 2 februarie 2011 • Vizualizări: 1099