Prăznuire duhovnicească şi frăţească la mănăstirea Hodoş-Bodrog

Autor: Serviciul Prezidial

Cu prilejul praznicului Întâmpinării Domnului, la invitaţia Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, la iniţiativa părintelui arhimandrit Nestor Iovan, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului a slujit alături de chiriarhul locului Sf. Liturghie, la mănăstirea Hodoş-Bodrog, cel mai vechi aşezământ monahal din Patriarhia Română.

Este o tradiţie aproape 40 de ani ca la praznicul Întâmpinării Domnului, la mănăstirea Bodrog, din Arhiepiscopia Aradului să se săvârşească Sf. Liturghie arhierească. Praznicul de astăzi a primit o conotaţie aparte întrucât cei doi ierarhi din Mitropolia Banatului au înnobilat slujba la care au participat numeroşi credincioşi. Mai mult decât atât, cei doi ierarhi coslujitori sunt legaţi duhovniceşte de această mănăstire, întrucât şi-au început viaţa călugărească în tinda acestui aşezământ monahal reprezentativ al Banatului. În cadrul Sf. Liturghii, un vieţuitor şi slujitor al mănăstirii Bodrog a fost hirotesit arhidiacon.

Cuvântul de învăţătură a aparţinut chiriarhului Eparhiei Caransebeşului, care a vorbit despre însemnătatea praznicului împărătesc al Întâmpinării Domnului, amintind deopotrivă aspecte din viaţa călugărească pilduitoare din mănăstirea Bodrog, din urmă cu 20 de ani, atunci, când Preasfinţia Sa în calitate de ucenic şi frate de mănăstire a primit taina hirotoniei în treapta diaconiei şi a preoţiei. S-au adresat, aşadar cuvinte şi sentimente de recunoştinţă, părintească, fiască, dar mai ales frăţească, în duhul unităţii Bisericii Ortodoxe.

În final, Preasfinţitul Părinte Lucian, în semn de preţuire pentru acest aşezământ monahal a oferit mănăstirii o icoană a Mântuitorului Iisus Hristos, pictată la atelierul Episcopiei, o cruce de binecuvântare şi mai multe cărţi şi reviste istorice şi bisericeşti editate de către Episcopia Caransebeşului. Preasfinţia Sa a oferit deopotrivă în mod simbolic o cruce de binecuvântarea chiriarhului Arhiepiscopiei Aradului, părinte duhovnicesc al unor ierarhi, dar mai ales al preoţilor şi credincioşilor bănăţeni.

Totodată, părintele episcop Lucian a acordat Preacuviosului Părinte Arhimandrit Nestor Iovan, stareţul mănăstirii şi părintelui protosinghel Modest Lombrea, unii din cei mai vechi vieţuitori ai mănăstirii, ordinul eparhial al Episcopiei Caransebeşului „Crucea Episcop Elie Miron Cristea” pentru clerici.

Toţi clericii, vieţuitorii şi credincioşii prezenţi au participat la agapa frăţească, oferită de mănăstire, după care s-au oficiat, atât la gropniţa mănăstirii, cât şi în cimitirul aşezământului monahal, rugăciuni de pomenire pentru ierarhii Eparhiei Aradului, ctitorii şi vieţuitorii mănăstirii.

Mănăstirea Hodoş-Bodrog este una din cele mai vechi aşezăminte monahale din ţara noastră. Se afla la 15 km distanţă de municipiul Arad, pe cursul inferior al Mureşului. După o veche tradiţie locală, se spune ca mănăstirea ar fi o ctitorie a credincioşilor din împrejurimi. Tradiţia mărturiseşte că un taur din turma unui păstor a scos la iveală dintr-o movilă de pământ Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, iar pe locul unde s-a descoperit icoana a luat fiinţă mănăstirea. Hodoş, ar fi fost numele taurului de care legenda leagă începutul mănăstirii şi provine de la slavul "hudus", care înseamnă sărbătoresc, maiestuos. Numele de Bodrog desemnează poziţionarea mănăstirii între ape, între satele Bodrogul Vechi şi Bodrogul Nou.

Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează şi astăzi, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.

În fiecare an, la praznicul „Adormirii Maicii Domnului” mii de credincioşi participă la hramul mănăstirii arădene, cu toţii fiind părtaşi la pelerinajul sugestiv intitulat „drumul Crucii”, unde în cântări, citiri din sfânta evanghelie şi rugăciuni se reiterează în mod simbolic drumul suferinţei parcurs de Mântuitorul Iisus Hristos spre Golgota. Însoţiţi de Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, credincioşii intonează cântări duhovniceşti închinate Fecioarei Maria, potrivit tradiţiei acestor meleaguri străvechi.

Prima atestare documentară despre existenţa mănăstirii o avem din anul 1177, iar informaţiile unor istorici locali vorbesc despre existenţa unor "călugări greci" (ortodocşi), la Hodoş-Bodrog, încă din sec. al XI-lea.