Prăznuirea hramului Catedralei episcopale – sărbătoarea Episcopiei Caransebeşului

Autor: Serviciul Prezidial

Manifestarea este organizată de Episcopia Caransebeşului, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop Lucian, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, a Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi a Primăriei municipiului Caransebeş, şi are trei etape: hramul noii catedrale episcopale „Învierea Domnului”, Simpozionul internaţional "Credinţă şi mărturisire" în contextul aniversării în acest an a 1685 de ani de la primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325) şi a 125 de ani de la recunoaşterea oficială a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885). O altă prăznuire a Episcopiei Caransebeşului este Centenarul instalării episcopului Miron Cristea la Caransebeş. Manifestările vor continua cu Festivalul de poezie în grai bănăţean "Credinţă şi lumină" la care vor participa 25 de personalităţi ale vieţii literare bănăţene. Perioada de desfăşurare a manifestărilor este între 10-18 aprilie, cu acest prilej organizându-se vizite şi pelerinaje la principalele obiective religioase şi turistice din Caraş-Severin.

Debutul manifestării s-a făcut prin slujirea Sfintei Liturghii în Duminica Tomii, pe esplanada noii catedrale episcopale din Caransebeş. Din soborul de arhierei, preoţi şi diaconi au făcut parte: Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei Arhiepiscopul Aradului, Preasfinţitul Părinte Nicodim Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, Preasfinţitul Părinte Visarion Preasfinţitul Părinte Gurie Episcopul Devei şi Hunedoarei Preasfinţitul Părinte Lucian Episcopul Caransebeşului şi Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei. Cuvântul de învăţătură a fost rostit de Înaltpreasfinţitul Teodosie Arhiepiscopul Tomisului, care a vorbit despre importanţa credinţei în viaţa creştinilor.

După închieierea slujbei, a avut loc deschiderea „Rugii Caransebeşului” prin cuvântul primarului Ion Marcel Vela şi printr-o suită de dansuri populare din Banatul Montan, cu aportul unor ansambluri folclorice şi de dansuri populare din Caransebeş, Borlova, Armeniş, Bolvaşniţa şi Vârciorova şi din Banatul sârbesc.