La Moldova Nouă s-a serbat, începând cu prima zi după Duminica lăsatului sec pentru Postul Mare, una din tradițiile zonei Banatului Dunărean, numită „Fășancul” sau „Fărșang”
Autor: Pr. Laurențiu-Gabriel Panciu
Zonă de intersectare a bogate culturi, ,,Banatul Dunărean” sau ,,de Clisură”, devine an de an gazdă a multe obiceiuri împământenite din străbuni. Astfel, la Moldova Nouă s-a serbat, începând cu prima zi după Duminica lăsatului sec pentru Postul Mare, una din tradițiile acestei zone, numită „Fășancul” sau „Fărșang”. Este o denumire generică a festivalului măștilor și costumelor populare, care se desfășoară asemenea unui spectacol în aer liber și care are o simbolistică ascunsă: nevoia omului de a deveni mai bun, de a se rupe de păcate prin îmbrăcarea unui nou sine.
Prin bunăvoirea părintelui Bogoliub Martinovici, protopop de Moldova Nouă și anul acesta, pe lângă tinerii beneficiari ai Centrului Inovativ de Tineret al Bisericii „Sf. M. Mc. Gheorghe”, au participat la manifestările desfășurate sub forma unei parade a costumelor populare și elevi de la Școala Gimnazială „Alexandru Moisi” din localitate.
În prezența autorităților locale, profesori, părinți și bunici, copiii îmbrăcați în costume populare au mers într-o procesiune, pornind de la Casa de Cultură, trecând prin fața Primăriei și pe lângă Parcul orașului, iar mai apoi s-au întors pe treptele Casei de Cultură, unde serbarea s-a încheiat prin prezentarea unui dans popular.
Desfășurate cu șapte săptămâni înaintea Sfintelor Paști, aceste acțiuni s-au întins pe perioada a trei zile, iar la final s-au oferit diplome de participare tuturor coordonatorilor copiilor, iar copiii au primit daruri din partea organizatorilor. Manifestările culturale s-au încheiat prin luări de cuvânt din partea autorităților locale, conducerea Casei de cultură și preoții coordonatori.
„În urma parteneriatelor multiple încheiate între Centrul nostru de tineret și autoritățile culturale locale - Școli și Casa de Cultură a orașului, s-a dorit mereu organizarea de serbări comune cu scop de a valoriza obiceiurile și tradițiile locale prin împreună-mergere cu sacralitatea. Așadar frumusețea costumelor populare, frumos ornamentate de mâini pricepute, care luminează în soare, devine frumusețea filocalică care vestește ridicarea Soarelui celui Veșnic prin Învierea din morți din ziua Sfintelor Paști. Trecerea dinspre lumesc spre duhovnicesc se face prin revenirea la origini, prin dobândirea sensurilor primare și a înțelesurilor originare ale tradițiilor populare, care în definitiv izvorăsc din sfera religiosului”, a concluzionat părintele Laurențiu-Gabriel Panciu, coordonatorul Centrului de tineret „Sf. M. Mc. Gheorghe”.