Sărbătoarea „Acoperământul Maicii Domnului” la Mănăstirile Călugăra şi Brebu

Autor: Serviciul Prezidial

La sărbătoarea „Acoperământul Maicii Domnului”, două dintre cele mai importante aşezăminte monahale din Episcopia Caransebeşului şi-au serbat hramul. Astfel, din încredinţarea Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, la Mănăstirea Călugăra a participat ca delegat părintele consilier Alin Câmpean. Încă din ajun, a fost oficiată slujba privegherii urmată de o procesiune în jurul bisericii, cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Călugăra.

În ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoţi şi diaconi de la mănăstirile şi parohiile din zonă, cuvântul de învăţătură fiind rostit de părintele consilier Alin Câmpean, care a transmis şi mesajul de binecuvântare şi felicitare al chiriarhului pentru toţi vieţuitorii, ostenitorii, ctitorii şi binefăcătorii acestei vechi vetre monahale bănăţene. În cadrul Sfintei Liturghii s-a săvârşit şi o litie pentru odihna sufletului părintelui mitropolit Nicolae al Banatului, precum şi pentru ctitorii şi binefăcătorii mănăstirii. Prin purtarea de grijă a părintelui stareţ, Arhimandritul Casian Oniţa, pe drumul care duce la aşezământul monahal a fost înălţată o troiţă închinată Sfinţilor Martiri Brâncoveni, care a fost sfinţită cu acest prilej. Au participat numeroşi credincioşi din toate zonele ţării, foarte mulţi dintre aceştia împărtăşindu-se cu Trupul şi Sângele Mântuitorului.

Mănăstirea Călugăra, aflată în vecinătatea oraşului cărăşean Oraviţa, este recunoscută ca veche vatră sihăstrească. Pe locul unde astăzi se înalţă biserica mănăstirii, se găsea o peşteră unde, la jumătatea secolului al XIX-lea, au fost descoperite osemintele bine mirositoare ale unui pustnic, câteva obiecte bisericeşti, dar şi o icoană a Maicii Domnului, pictată, se pare, în Sfântul Munte Athos. Această descoperire a convins localnicii să ridice o mănăstire în acel loc, care a fost sfinţită cu mare fast de episcopul Emilian Kengelat al Vârşeţului în ziua de 1 octombrie 1861. Atât icoana descoperită acolo, cât şi izvorul din curtea mănăstirii, au fost considerate aducătoare de vindecare sufletească şi trupească, mulţime de credincioşi, din ţară, dar şi din străinătate, venind an de an la praznicul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului.

Sărbătoare mare a fost şi pentru obştea de maici a Mănăstirii Brebu, care şi-a serbat hramul. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de părintele Călin Ianchiș, inspector eparhial, alături de părintele Liviu Drăgan protopopul Caransebeşului și un numeros sobor de preoţi și diaconi. La Sfânta Liturghie au participat un număr însemnat de credincioşi, răspunsurile liturgice fiind date de către un grup de studenți teologi, de la Secția de Teologie din Caransebeș, condus de părintele profesor Gheorghe Tistu.

Mănăstirea Brebu a luat fiinţă în anul 1997, din iniţiativa primarului comunei Brebu, domnul Ioan Păcurariu, a credincioşilor din satele învecinate şi a familiei Toma Iţariu, care a donat terenul necesar construirii unei aşezări monahale, în locul numit Valea Popii, între localităţile Brebu şi Soceni. Piatra de temelie s-a pus în toamna anului 1997 de către Preasfinţitul Episcop Laurenţiu Streza. Construcţia bisericii s-a definitivat şi a fost sfinţită la 1 octombrie 1999. Datorită poziţiei sale, în fiecare duminică şi sărbătoare, aşezământul monahal este cercetat de mulţime de credincioşi din cele două oraşe cărăşene, Reşiţa şi Caransebeş.