Sărbătorirea Zilei Naţionale a României în Caransebeş

Autor: Serviciul Cultural

Întreaga suflare românească de pretutindeni prăznuieşte în fiecare an la 1 Decembrie Ziua Naţionala a ţării noastre. Ziua amintită este cu mare răsunet în istoria României, pentru ca la 1 Decembrie 1918 românii adunaţi pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia au cerut Unirea Transilvaniei cu Ţara. Biserica Ortodoxă, dovedită de-a lungul timpului ca Biserica Mamă a poporului Român, a avut o mare contribuţie la împlinirea idealului de unire a tuturor românilor.

Şi astăzi Biserica Ortodoxă Română este alături de credincioşii ei la comemorarea Unirii celei Mari. În toate comunităţile româneşti reprezentanţii Bisericii oficiază slujbe de mulţumire înaintea Tronului Preasfintei Treimi pentru binefacerile primite şi pentru odihna veşnică a eroilor ce au luptat pentru libertatea şi demnitatea poporului român.

În acest duh al mulţumirii şi slujirii lui Dumnezeu, Preasfinţitul Părinte episcop Lucian al Caransebeşului a participat la manifestările prilejuite de comemorarea Marii Uniri şi sărbătorirea Zilei Naţionale a României în oraşul Caransebeş.

Rememorând oarecum evenimentele din 1918, Preasfinţitul Părinte episcop Lucian, însoţit de primarul municipiului şi de şeful garnizoanei militare din Caransebeş au plecat de la reşedinţa eparhială până în Parcul General Ion Dragalina. După intonarea imnului naţional, în faţa troiţei înălţată lângă statuia generalului Dragalina a avut loc o slujbă de Te-Deum. După oficierea serviciului religios s-au rostit alocuţiuni de către D-l primar al municipiului Caransebeş Ion Marcel Vela, şeful garnizoanei militare din Caransebeş şi poetul Mircea Dinescu – prezent la eveniment. În încheiere Preasfinţitul Părinte episcop Lucian a rostit un discurs în care a arătat însemnătatea evenimentului comemorat şi importanţa lui pentru noi, cei de astăzi: „Avem datoria sfântă de a cinsti această zi sacră pentru ţara noastră şi pentru înaintaşii noştri, cu precădere pentru românii din Transilvania şi Banat. În Eparhia Caransebeşului oamenii au luptat cu dârzeni şi convingere pentru idealul de unire al neamului într-o singură ţară. Întotdeauna Biserica Ortodoxă a fost în mijlocul credincioşilor săi, în câmpurile de luptă, în lagăre, în închisori şi deportare, nu numai cu rugâciunea ci şi cu fapta. De aceea imnul naţional menţionează ”.

Pentru Episcopia noastră ziua de 1 Decembrie este legată de activitatea episcopului Elie Miron Cristea la Caransebeş (1910-1919), episcop comemorat în anul acesta la centenarul întronizării sale în scaunul episcopal al Caransebeşului. Episcopul Miron Cristea a susţinut acţiunile naţionale ce au dus la împlinirea unirii şi a fost prezent în memorabila zi de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia unde a slujit Sfânta Liturghie şi a rostit un cuvânt cu elemente patriotice. Discursul ierarhului din Caransebeş a fost primit cu ovaţii călduroase din partea celor prezenţi. Cu iscusinţa-i caracteristică, adresându-se „măritei naţii româneşti”, Dr. Elie Miron a arătat, într-o sinteză minuţios alcătuită, întreaga istorie de frământări, lupte şi aspiraţii ale poporului român. În finalul discursului, a rostit: „Am ferma nădejde că glasul vostru unanim şi prin voi glasul întregii naţiuni se va concentra asupra singurei dorinţe, pe care o pot exprima în trei cuvinte: Până la Tisa! Amin!”

Imediat după istoricul eveniment, luni, 2 decembrie, în sala tribunalului din Alba Iulia s-au întrunit membri Marelui Sfat Naţional pentru a desemna reprezentanţii delegaţiei ce avea să înmâneze regelui Ferdinand preţiosul act al Unirii. Aceştia au fost: episcopul ortodox al Caransebeşului Elie Miron Cristea, cel greco-catolic de Gherla Iuliu Hosu, Vasile Goldiş şi Alexandru Vaida Voievod, cărora li s-au alăturat Caius Brediceanu din Lugoj şi Mihail Popovici de la Braşov.

Şi prin această aducere aminte, Biserica Ortodoxa Română se arată temelia pe care s-a clădit istoric şi identitar poporul român. Acest lucru trebuie amintit pretutindeni şi în toate timpurile, mai ales în vremurile în care Dumnezeu încearcă pe poporul Său. Biserica a salvat până acum neamul românesc şi doar Biserica îl va ridica şi de acum înainte.