Ședință a Cercului Pastoral-misionar Reșița Nord la Parohia Soceni din Protopopiatul Reșița

Autor: Pr. Emil Crăciun

Întrunirea preoților s-a bucurat și de prezența părintelui Gheorghe Șuveți, protopop al Reșiței și aceasta a debutat cu săvârșirea slujbei de seară sau a Vecerniei cum mai este denumită această slujbă în rânduiala celor șapte laude ale Sfintei Biserici. Preoții rânduiți la slujire au fost: pr. Constantin Șodâncă paroh și gazdă a întrunirii preoțești, pr. Cornel Costina de la Parohia „Schimbarea la Față” din Reșița și pr. Romolus Șandru de la Parohia „Sf. Ap. Petru și Pavel” din cartierul reșițean Govândari Reșița, iar ceilalți preoți prezenți au dat răspunsurile în cadrul sfintei slujbe de seară. Slujba a fost înfrumusețată nu numai prin răspunsurile date de preoții participanți dar și prin prezența numeroasă a credincioșilor la biserică.

Partea a doua a întrunirii a avut loc în apropierea bisericii și s-a desfășurat în casa parohială din localitate unde a fost prezentat referatul susținut de pr. Petru-Claudiu Ciorogariu de la Parohia „Sf. Vasile cel Mare” din Reșița cu titlul; „Episcopia Caransebeșului și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”. Din tema susținută se poate concluziona că la Alba-Iulia s-a constituit Marele Sfat Național Român, în care Banatul a avut 44 de membri. Din Episcopia Caransebeșului, membrii clerici au fost pe lângă episcopul Caransebeșului Elie Miron Cristea, protopopul Andrei Ghidiu, dr. Petru Barbu, Avram Corcea din Coștei, dr. Cornel Corneanu, dr. Avram Imbroane din Lugoj, Ioanichie Neagoe din Petrovaselo și dr. Ioan Roșiu din Ghilad. Astfel prin lupta națională continuă și prin prezența masivă a clericilor, contribuția Bisericii la realizarea Marii Uniri a fost covârșitoare. Biserica a avut ca reprezentanți 5 episcopi (ortodocși și greco-catolici), 4 vicari episcopali, 10 delegați ai consistoriilor ortodoxe și greco-catolice, 129 de protopopi, câte un profesor și doi elevi ca reprezentanți ai Institutelor teologice și pedagogice și numeroși preoți aleși ca delegați în circumscripțiile electorale. La aceștia se adaugă și preoții care au condus grupuri de credincioși la marele eveniment al Unirii. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a avut urmări pozitive pentru noul stat român întregit și pentru Biserica Ortodoxă Română. La 18/31 decembrie 1919, în scaunul vacant de Mitropolit primat al României a fost ales Episcopul Caransebeșului, Elie Miron Cristea, care în anul 1925 a devenit primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, urmând apoi desfășurarea procesului de organizare unitară a Bisericii din întreaga Românie.

Întâlnirea preoților s-a încheiat cu o agapă frățească oferită de parohia gazdă precum și cu referirile necesare făcute de părintele coordonator al cercului pastoral Damaschin Tătaru pentru următoarea întâlnire, programată pentru luna septembrie și menită a se desfășura în Parohia Zorlențu Mare.