Semnificația mărţişorului

Autor: Pr. Dr. Nichifor Tănase

Agenda culturală a Biroului de catehizare al Episcopiei Caransebeşului, cuprinde şi acţiuni sau manifestări realizate cu copiii şi tinerii centrelor catehetice care îşi propun promovarea valorilor şi tradiţiilor populare. Astfel, în data de 1 martie a.c. Librăria Semn de Carte din Reşiţa a fost gazda unui eveniment cultural catehetic intitulat „Mărţişorul şi simbolurile creştine”. Au participat: etnograful Mircea Taban de la Muzeul Banatului Montan, care a explicat semnificaţia ancestrală mitologică a mărţişorului, pr. inspector dr. Nichifor Tănase, pr. Nicolae Haţiegan, profesor de religie Ioana Haţiegan, învăţător Ephardt Meda precum şi copiii din şcolile locale cu care cele două catedrale reşiţene (Montană şi Govândari) au parteneriate şi microproiecte catehetice: Şcoala Generală Nr.1, Liceul de artă „Sabin Păuţa” şi Liceul „Diaconovici-Tietz” din Reşiţa. Evenimentul a fost recomandat de Direcţia judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Caraş-Severin şi Centrul Judeţean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin şi susţinut şi promovat de Studioul Regional Radio Reşiţa.

De ce purtăm mărţişorul? Aşa cum a expus în deschidere doamna Camelia Duca directoar al „Metarsis – activităţi şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană”, explicaţia a fost dată de către George Coşbuc într-un studiul al său referitor la tradiţii populare româneşti: “scopul purtării lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul cam cu acelaşi rost cum purtăm noi o cruce ori un chip al lui Hristos în sân. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet.“

Copiii, protagoniştii principali ai evenimentului, au confecţionat mărţişoare din cartoane colorate pe care s-au alipit motive şi forme creştine: amfore, opaiţe, ancora, porumbel cu ramura de măslin, monograme şi tetragrame, pestele, copacul vieţii, Pieta, lumina lumânării, cruce, potir, îngeri, tablele Legii, Biblia, etc. În istoria semnificaţiei simbolului mărţişorului se pot distinge trei etape: una mitologică, alta provenită dintr-o inculturaţie creştină în care simbolul subţiat este umplut de prezenţa deplină a lui Dumnezeu Cuvântul şi alta post-creştină sau postmodernă care pierde orice referinţă prin „amputarea referentului”, fiind de fapt o închidere epistemică a conceptului, „marea închidere a sacrului” cum spunea J. Borella (Criza simbolismului religios). Analizând situaţia actuală a simbolului, Borella mai remarcă faptul că „semnul simbolic este lipsit acum de referinţă, adică privat de capacitatea de a se raporta la o realitate transcendentă”.

Manifestarea catehetică şi-a propus o reconstituire a simbolului mărţişorului, care din înveliş semantic lipsit de sens, poate deveni energie dinamică, unificatoare. Hristos ca simbol al simbolului, poate revivifica puterea semnelor. Acest lucru ni l-am propus: o reconstiture a simbolului mărţişorului, arătând acordul lui intim cu realităţile spirituale pe care le semnifică, dar şi accentuarea faptului că reprezintă un „simbol ale experienţei umane acumulate” (în interpretarea etnografului bănăţean Mircea Taban).

Mărţişoarele „creştine” realizate, vor fi donate de copii bunicelor azilului de bătrâni din Marginea Lend – Reşiţa, ca simbol al dăruirii şi unirii sufleteşti dintre contrariul vârstelor sub hermeneutica învierii.