Luni, 24 iunie 2013, comunitatea ortodoxă română din Tirolul bănăţean şi-a serbat hramul bisericii parohiale.
Autor: Protopop Petru Berbentia
În Episcopia Caransebeşului doar trei biserici au ca şi ocrotitoare Sfânta Treime, adică prăznuirea Hramului în a doua zi de Rusalii. Două din aceste biserici sunt în protopopiatul Reşiţa şi amândouă bisericile sunt în parohii mai noi, înfiinţate în localităţi ce au fost de-a lungul anilor locuite preponderent de comunităţi ale germanilor din Banatul de munte. Atât Anina II sau Steierdorf cât şi Tirol sau Königsgnad au biserici de mici dimensiuni, construite în ultimii ani.
Tirol este un stat federal situat în vestul Austriei, cu capitala la Innsbruck. Există şi o regiune autonomă în Italia, încorporată în 1919, ca urmare a Primului Război Mondial, Provincia Autonomă Bolzano, denumită Tirolul de Sud, dar există un Tirol şi în dealurile Banatului.
Istoricii afirmă că în anul 1809, locuitorii din Tirolul austriac s-au ridicat împotriva ocupaţie bavareze şi după ce au fost înfrânţi, foarte mulţi au au fost nevoiţi să emigreze. Împăratul austriac Francisc I le-a permis să se stabilească în Banat, pe atunci parte a Imperiului. Primul grup, alcătuit din 25 de familii tiroleze, a sosit în vara anului 1810, venind cu vaporul pe Dunăre, Tisa şi Bega, dar nu s-au aşezat în câmpie ci au ales un teren situată între localităţile Fizeş şi Doclin, teren ce se asemăna cu locurile lor natale. Localitatea s-a numit Tiroler Dorf (Satul Tirol), apoi Tiroler Treue (Credinţa Tirolului), Neu-Tirol (Tirolul Nou), Tyrol şi în final, Königsgnad (Bunăvoinţa Regelui). Satul, a mai purtat numele Királykegye în 1888 şi Tirol din 1927. Din 1909, prin Tirol trece şi calea ferată Oraviţa-Reşiţa, localitatea fiind vestită prin viile existente aici. Confiscată de stat în timpul colectivizării, podgoria din Tirol avea în perioada comunistă o suprafaţă totală de 437 ha. Tirolul a continuat să rămână una dintre cele mai cunoscute mărci de vinuri din Banat. În primii ani ai comunismului toate bunurile oamenilor au fost confiscate de stat şi în 1945, mulţi locuitori au fost deportaţi în Uniunea Sovietică. Un al doilea moment de prigoană a fost anul 1951, când alţi locuitori ai Tirolului au fost duşi în Bărăgan. Ulterior, au început să plece în Germania, fenomenul emigraţiei spre pământurile strămoşilor fiind mult mai accentuat după anul 1990. Acum în Tirol mai există extrem de puţini germani. În locul celor plecaţi au venit alţi locuitori, care au fost aduşi pentru lucru la viile Tirolului şi apoi s-au stabilit aici.
Românii ortodocşi, stabiliţi în Tirol începând cu anul 1947, au găsit loc de închinare la Biserica din Fizeş, deşi administrativ aparţineau de comuna Doclin. Tocmai de aceea, în anul 1990 Preotul Gheoghe Dobre a pornit o muncă de apostolat în satul ce avea o comunitate care nu aparţinea nimănui. Pentru început, cu aprobarea Înalt Presfinţitului Părinte Nicolae al Banatului şi cu acceptul catolicilor, slujbele s-au făcut în biserica romano-catolică din sat, saz’u chiar în aer liber. Preotul Dobre pune temeliile unei bisericuţe şi între 1995 -1999 se ridică primul locaş de închinare românesc, târnosit în toaman anului 1999 de către ÎPS. Laurenţiu al Ardealului, pe atunci episcop al Caransebeşului. Biserica este împodobită cu pictură şi Prea Sfinţitul Părinte Lucian, sfinţeşte locaşul de cult. Din anul 2009, filia Tirol devine parohie şi un preot tânăr este adus pentru nevoile spirituale ale românilor de aici.
În ziua prăznuirii Sfintei Treimi, care în acest an a coincis şi cu sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, mica comunitate din Tirol s-a bucurat de prezenţa Părintelui Alin-Vasile Câmpean, consilierul bisericesc al Episcopiei Caransebeşului, care a săvârşit Sfânta Liturghie împreună cu Părintele Petru Berbentia, protopopul Reşiţei, cu Părintele Gheorghe Dobre din Fizeş şi cu Părintele Petru Trainoschi, parohul locului. La vremea cuvenită. Părintele consilier a vorbit oamenilor prezenţi despre marea sărbătoare a Pogorârii Sfântului Duh şi despre Sfânta Treime, ocrotitoarea locaşului de închinare, transmiţând totodată şi cuvântul de binecuvântare şi felicitare la ziua hramului din partea Preasfinţitului Părinte Episcop Lucian.
După otpustul Sfintei Liturghii, Protopopul Petru Berbentia a vorbit oamenilor despre bucuria de a sluji împreună, dat fiind faptul că a participat şi la târnosirea bisericii, iar preotul paroh Petru Trainovschi a mulţumit tuturor, inclusiv oficialităţilor locale prezente la Sfânta Liturghie şi care sprijină activitatea acestei parohii nou înfiinţate. Slujba s-a încheiat prin rugăciunile de mulţumire şi de binecuvântare a prinoaselor aduse de credincioşi şi oferite apoi spre degustare în curtea bisericii.
Am văzut la Tirol oameni bucuroşi de prezenţa oaspeţilor, dar şi hotărâţi să ducă mai departe credinţa noastră străbună. Dumnezeu să le ajute tuturor!