Marţi 5 iulie, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului a poposit în mijlocul credincioşilor domăşneni şi a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească, alături de un sobor de preoţi, fii ai satului, şi numeroşi credincioşi
Autor: Serviciul prezidial
Singura parohie din Episcopia Caransebeşului, care are ca ocrotitor pe Sfântul Atanasie al Atonului şi-a sărbătorit ocrotitorul. Cu acest prilej, marţi 5 iulie, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului a poposit în mijlocul credincioşilor domăşneni şi a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească, alături de un sobor de preoţi, fii ai satului, şi numeroşi credincioşi.
Documentele menţionează că acest hram a fost atribuit de către episcopul sârb Maxim Minulovici, care a binecuvântat biserica în data de 5 iulie 1833, în ziua prăznuirii sfântului athonit. Biserica din Domaşnea s-a zidit între anii 1807-1817. O clădire foarte solidă, la zidirea căreia comandamentul militar grăniceresc a dat concurs nelimitat şi a adus chiar un arhitect de la Viena. Nu mai puţin însă au contribuit credincioşii, dintre care unii şi-au vândut pământurile, numai ca Biserica să poata fi terminată. Biserica a fost pictată în anul 1823 de Dimitrie Popovici, iar pictura a fost refăcută de pictorul Dimitrie Turcu din Oraviţa in anul 1834. Deşi documentele menţionează de sfinţirea bisericii în anul 1833 la data de 5 iulie de către episcopul ortodox sârb Maxim Minulovici, s-a constatat că în Sfânta Masă nu au fost aşezate sfintele moaşte, biserica fiind doar binecuvântată.
Cu prilejul vizitei chiriarhale în parohia Domaşnea, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului a binecuvântat lucrările la noua casă parohială, amenajată în unul din imobilele parohiei din localitate. Toate aceste osteneli s-au realizat prin osârdia preotului paroh, a consiliului parohial şi a binefăcătorilor domăşneni şi nu numai. În cuvântul său de învăţătură a subliniat: „Când a ajuns Sfântul Atanasie în muntele Athos nu exista o viaţă monahală organizată, nu exista o mănăstire de obşte, existau călugări care vieţuiau idioritmic, se adunau câţiva ucenici în jurul unui părinte şi vieţuiau acolo în rugăciune, post, meditaţie şi muncă. Când a văzut Sfântul Atanasie frumuseţea acestui loc, a preferat sa stea o vreme sub îndrumarea unui părinte îmbunătăţit, şi după aceea s-a retras mai aproape de vârful Atonului, care are peste 2000 de metri şi acolo a sihăstrit mulţi ani până când împăratul Bizanţului, văzând râvna Sfântului Atanasie, şi faptul că este priceput şi la probleme administrative, a hotărât să ctitorească o mănăstire, o mănăstire în care părinţii şi fraţii să vieţuiască de obşte. Astfel, a luat fiinţă, în a doua jumătate a secolului al X-lea, Mănăstirea Marea Lavră din muntele Athos, ctitorită de sfântul pe care noi astăzi îl pomenim, Atanasie al Atonului. Până astăzi se păstrează pe teritoriul mănăstirii Marea Lavră izvorul Sfântului Atanasie, şi peştera Sfântului Atanasie, unde el s-a rugat îndelung, acesta devenit aşadar începutul vieţii monahale de obşte din muntele Athos”.
Comuna Domaşnea reprezintă un reper administrativ, dar şi spiritual pentru judeţul Caraş-Severin şi pentru Eparhia Caransebeşului. Declarată de către venerabilul istoric Nicolae Iorga, biserică monument istoric naţional, edificiul eclezial din Domaşnea străjuieşte înălţimea „Ciregăului” deasupra Văii Timişului, care brăzdează munţii Banatului.