Sfântul Lazăr, Ţarul Serbiei, prăznuit de românii din Banat

Autor: Pr. Remus Căta

Sfintele sale moaşte, izvorâtoare de mir, se află la Mănăstirea Ravaniţa în apropiere de orăşelul Ciupria din Serbia, această mănăstire fiind cunoscută cu numele de „Ierusalimul sârbesc”. Mănăstirea Ravaniţa este cea care a inaugurat stilul şcolii Morava, trăsătura definitorie a artei medievale sârbeşti fiind splendoarea elementelor sculpturale, grefate pe stilul arhitectural bizantin. Arabescurile geometrice şi motivele florale de factură islamică sau armeană, apsidele laterale de inspiraţie athonită şi cele 62 de ferestre care fac Ravaniţa bine luminată în orice moment al zilei: toate aceste noutăţi arhitecturale sunt îmbinate armonios în stilul clasic bizantin al bisericii construite din piatră şi cărămidă, în plan treflat cu cinci turle pe domuri.

În acest an, protos. Ilie Pentoiu, stareţul Schitului Nicolinţ din Episcopia Caransebeşului, a organizat un pelerinaj la această mănăstire cu un grup de credincioşi din Oraviţa şi împrejurimi. Cu toţii au participat la orele dimineţii la Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Preasfinţitul Ignatie, Episcopul de Branicevo. După Sfânta Liturghie, enoriaşii români s-au închinat la moaştele Sfântului Ţar Lazăr, iar pr. Ilie Pentoiu a dăruit două icoane cu ţarul Lazăr şi ţarina Miliţa, una Preasfinţitului Ignatie şi una maicii stareţe de la Mănăstirea Ravaniţa. Episcopul Ignatie i-a mulţumit părintelui pentru acest dar deosebit, mărturisind că nu se aştepta să primească o icoană cu ţarul Lazăr chiar din România, bucurându-se totodată de venirea numerosului grup de credincioşi din ţara vecină.

Grupul de pelerini români a vizitat apoi Mănăstirea Manasia, unde s-au închinat la moaştele Sfântului Ştefan, fiul ţarului Lazăr şi despot al Serbiei, prăznuit pe 1 august. În continuare, a vizitat parohiile româneşti Isacova şi Bobova, iar la întoarcere a vizitat Mănăstirea Gaj.