Sute de credincioşi la Ciumarca de la Godeanu

Autor: www.basilica.ro

n amintirea rugăciunilor şi minunilor făcute de Sfântul Nicodim pe plaiurile Mehedințiului, pe vremea când erau bântuite de ciumă, dreptslăvitorii creştini se adună an de an la Ciumarca satului Godeanu. Anul acesta, pe 18 iulie, pe dealul Chiciora din comuna Godeanu, au slujit în sobor doi ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, preoţi şi diaconi.

Sărbătoarea a început dis-de-dimineaţă, când alaiul ierarhilor şi al preoţilor slujitori a fost întâmpinat de credincioşi îmbrăcaţi în costume populare la poalele Dealului Chiciora, de unde s-a plecat în procesiune solemnă până la locul special amenajat la înălţime pentru săvârşirea Sfintei Liturghii Arhiereşti.

La această sărbătoare credincioşii s-au putut închina la icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Catedrala episcopală din Turnu Severin, copie după icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Nicula - Cluj. La invitaţia Preasfinţitului Părinte Nicodim, la ceremonia religioasă a luat parte şi Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului.

Au mai participat la rugăciunea obștească, alături de cele câteva sute de credincioși, monahi și monahii de la mănăstirile din județ. În cadrul Sfintei Liturghii au fost rostite ectenii şi rugăciuni speciale pentru ferirea şi tămăduirea de boli molipsitoare. Răspunsurile liturgice au fost date de psalţii Catedralei episcopale din Turnu Severin.

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, care a arătat că astăzi, chiar dacă oamenii nu mai suferă de ciumă, există totuşi multe păcate care aduc durere în viaţa oamenilor. Preasfinţia Sa a îndemnat pe cei prezenţi să ducă o viaţă bineplăcută lui Dumnezeu şi să ceară ajutorul sfinţilor, pentru a fi feriţi de orice înfăţişare a răului.

Dincolo de aspectul religios, Ciumarca este un important factor unificator al comunității locale. Cu ocazia prăznuirii ei, fiii satului, împrăștiați prin tot locul, în țară și în lume, se reîntorc la casa părintească și petrec cu ai lor ca în îndepărtata copilărie. Deși timpul și, mai ales spațiul, tind să îi despartă, această binecuvântată zi de Vineri zămislește o chemare a rădăcinilor, un glas tainic ce adună în vatra satului nenumărate conștiințe și chipuri, oameni simpli și oameni mari, care nu au uitat semnificațiile adânci ale sărbătorii. Atât de profundă este trăirea mehedințenilor în raport cu această zi de rugăciune lăsată de Sfântul Nicodim, încât este pusă pe picior de egalitate cu hramul satului.

În mijlocul mehedinţenilor s-a aflat şi anul acesta, ca un părinte iubitor, Chiriarhul locului, Preasfințitul Părinte Nicodim, fiu al satului, vrednic ierarh care reprezintă dovada propășirii duhovnicești a acestor oameni. Părintele Episcop este garantul faptului că glasul Domnului răsună până în cele mai ascunse colțuri ale satului românesc ce își cheamă și își ridică singur cârmuitori ai duhului, păstrători ai datinilor străbune și ai cinstirii de Dumnezeu.