Tineri pelerini în Banatul de Munte

Autor: Anita Radics

Inimile tinerilor, ale preoţilor şi profesorilor însoţitori prezenţi au gustat din lumina cea neapusă a rugăciunii lui Hristos, aprinsă în sufletele lor unite în comuniune, la săvârşirea slujbei de mulţumire şi binecuvântare oficiată de către părintele consilier social Gabriel Gozman alături de un sobor de preoţi, în Catedrala Episcopală „Învierea Domnului”.

Tinerii pelerini şi-au îndreptat apoi gândul şi bucuria spre călătoria către una din bogăţiile sfinţitoare şi impunătoare ale Banatului Montan – Muntele Mic – unde aceştia s-au închinat cu evlavie rostind cuvinte înălţătoare de rugăciune din inimile lor îmbujorate de tinereţe, în biserica Schitului „Sf. Proroc Ilie” despre târnosirea căreia au primit cu luare-aminte cuvintele de înştiinţare oferite de către părintele consilier.

De la poalele întinse ale muntelui, albeaţa curată a crucii-monument licărea îndreptată spre bolta cerului asemenea unei raze binecuvântătoare la lumina căreia tinerii pelerini au ajuns să o atingă, acesta fiindu-le şi următorul obiectiv, dar totodată şi un scop: contemplarea dintr-un vârf de Caraş a splendorii cu care Dumnezeu a împodobit de jur împrejur teritoriul judeţului nostru şi liniştea divină cu care a desăvârşit-o.

De la crucea-monument de sub umbra căreia totul părea tihnit şi curat, pelerinii şi-au îndreptat destinaţia spre locurile îmbogăţite cu frumuseţe de la Poiana Mărului unde puritatea ca şi deplină a aerului şi-a găsit locaş. Tinerii au fost întâmpinaţi la Schitul „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” de către părintele arhimandrit Casian Ruşeţ, duhovnicul vetrei monahale, care le-a vorbit deschis tinerilor despre frumuseţea vieţii de adolescent responsabil, stimulându-i pe fiecare să tindă spre idealuri înalte, dar să le săvârşească pe toate avându-L pe Dumnezeu alături şi identificându-L în toate. Cei prezenţi au putut afla din cuvântul părintelui Casian despre dorinţa obştii monahale de a-şi asuma responsabilitatea creşterii şi educării copiilor defavorizaţi şi dezavantajaţi, lucru ce a umplut de lumină privirile tinerilor noştri care constituie viitorul de nădejde al tuturor. În cele ce au urmat, tinerii pelerini, împreună cu însoţitorii lor şi cu părintele duhovnic al schitului, au rostit împreună rugăciuni, iar în final, obştea schitului a oferit merinde tuturor; tinerii pelerini încheindu-şi prima şi binecuvântata zi a vacanţei prin vizitarea altor câteva obiective de referinţă ale Banatului de Munte.

Alexandru Riba din Anina, ne mărturiseşte că „excursia a fost o minunată experienţă pentru că ne-am reîntâlnit cu mulţi dintre prietenii noştri pe care nu i-am văzut de mult timp şi pentru că predicile rostite de părinţii duhovnici de la schitul de pe Muntele Mic, de la Poiana Mărului şi de părintele consilier de la Catedrala Episcopală, ne-au ajuns în suflet. A fost o experienţă minunată mai ales pentru că ne-am bucurat împreună cu persoanele dragi nouă de parcurgerea acestor traseuri minunate”.

„A fost o excursie frumoasă şi deosebită. Mi-a făcut plăcere să vizitez locuri noi care m-au impresionat foarte mult, dar mi-a plăcut mai ales drumeţia de pe Muntele Mic care a fost aparte. Mi-ar face mare plăcere să am ocazia de a participa la cât mai multe excursii de acest fel, cu mai multe drumeţii” a sintetizat Andra Jurca, o tânără din Bocşa.

George Hînda, din Bozovici, mărturiseşte în câteva cuvinte bucuria sa de a participa la acest pelerinaj: „Mă bucură faptul că am participat la acest pelerinaj. Aici am întâlnit persoane noi, m-am revăzut cu persoanele dragi mie, cunoscute în alte excursii sau tabere organizate de către biserică. Acesta a şi fost unul dintre scopurile acestui pelerinaj: de a socializa şi de a cunoaşte persoane noi, pe lângă scopul principal, acela al apropierii tinerilor de Dumnezeu şi de biserică. După părerea mea, această excursie-pelerinaj a fost una binefăcătoare pentru fiecare dintre noi, în mod diferit”.

„M-am văzut pe mine şi am văzut Caraşul. Nu am avut nevoie de alt cântec. Am văzut lumină şi colier de căldură desprins din cerul infinit cu raze pline de Dumnezeu ce coborau contopindu-se cu fiecare loc pe care eu îl cuprindeam cu privirea, strângându-l în pieptul meu cu toată sinceritatea. Am văzut şansele de mâine ale îngerilor uitaţi de mame printre oameni, îngeri care vor creşte în sănătatea pieptului bisericii, sub mângâierea glasului lui Hristos. Am simţit liniştirea învăluitoare ce-l întâmpină pe om la intrarea în rugăciunea cu întreaga lui inimă. Dar mai ales, am reuşit să văd în noi viitorul păzit de Domnul Hristos, un viitor care surâde binecuvântând generaţia de mâine care îl va salva”, Anita Radics, Măureni.