Tradiţie culinară de„mucenici” la Câlnic

Autor: Pr. Valentin Popovici

Sărbătoarea închinată cinstirii celor 40 de mucenici din Sevastia este marcată prin diverse tradiţii culinare pe întreg cuprinsul ţării. Acele pâinişoare obţinute din aluat dospit şi aromat, copt la cuptor şi ornamentat cu miere şi nucă măcinată, sunt o tradiţie bine împământenită în gospodăria rurală.

O astfel de tradiţie în arta culinară populară, se respectă an de an, în gospodăriile satului bănăţean Câlnic, unde un grup de copii de la proiectul „Hristos împărtăşit copiilor”, aşa cum au învăţat de la părinţi şi bunici, au transpus în fapt măiestria pregătirii „măcinicilor”. În Banat îi numim „sâmţi” pentru că această zi încheie zilele capricioase cu vreme schimbătoare ale „babelor” lăsând loc zilelor calde. Tradiția sătească scoate însă în evidență și caracterul de ofrandă (pomană) al mucenicilor. Ei se oferă îndeosebi copiilor sărmani, însoţiţi de câte o lumânare aprinsă în memoria celor răposaţi. Forma lor de „om” sau cel al cifrei „opt”, simbol al echilibrului cosmic, este menită să protejeze culturile, primind astfel conotații magice cu influenţe benefice pentru cei care îi pregătesc sau îi consumă.

„Mucenicii” pe care i-am gătit sunt o ofrandă adusă sacrificiului de credinţă a 40 de ostaşi creştini. Se mai numesc „mucenici”, „sfinţişori” sau „bradoşi” în unele colţuri ale ţării şi se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor, în formă de „opt” sau de „om”, glazuraţi cu miere peste care se presară nucă măcinată. Pentru că sfinţii martirizaţi au fost mai întâi aruncaţi în lac, „mucenicii din aluat” se prepară, în alte părţi ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca şi pastele făinoase, într-un sirop încălzit. Mucenicii, fie ei fierţi sau copţi, se dau de pomană de sufletul morţilor” ne-a declarat Mădălina-Maria Bologa, una dintre micile gospodine implicate în pregătire mucenicilor.