Vizită frățească în Banatul Sârbesc

Autor: Pr. Petru Berbentia

Satul Sărcia (Sutjeska în sârbeşte) se află în Banatul Sârbesc, în comuna Sečanj la vreo 18 km de graniţa cu România şi la 24 km. de Zrenjanin ( sau Becicherecul Mare cum i se spunea odinioară. Prima atestare documentară este din anul1333, localitatea fiind amintită cu numele Zoruca. În 1338 purta numele de Szarchatelek, adică cătunul Sărcia. Prima localizare a fost lângă satul Şurian, la cca 25 km. în amonte de locul actual, pe malul stâng al Timişului. Pe locul actual, pe malul drept al Timişului (la cca. 1 km.de râu) sărcinenţii s-au stabilit în jurul anilor 1784-1786.

În anul 1803 lângă români au fost colonizaţi germani. Spre sfârşitul celui de al II-lea Război Mondial germanii au fost alungaţi, iar după terminarea războiului în locul lor au fost colonizaţi sârbi. Ca urmare a colonizării, din anul 1947 satul primeşte numele de Sutjesca, cu toate că românii îi spun şi acum Sărcia, pentru că „Sărcia sună cu totul româneşte”, aşa cum afirma şi Erne Maroc, maghiar din Sărcia, care a fost parlamentar al Austro-Ungariei şi al Iugoslaviei, şi care a scris mai multe cărţi şi despre satul său de baştină. De remarcat şi faptul că în 1911 Erne Maroc a construit o centrală electrică, aceasta fiind prima centrală electrică sătească din Banat.

Prima biserică ortodoxă românii şi-au construit-o pe locul actual în anul1796, iar clădirea care dăinuie şi astăzi este din anul 1896. Şi etnia germană au avut biserica ei din 1818 pînă în 1958, cînd a fost lovită de trăsnet, iar apoi demolată. În momentul de faţă şi sârbii au o biserică. Parohia „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” aparţine administrativ de protopopiatul Torac şi este administrată alternativ de pr. Prot. Petru Drăghicescu din Toracu Mare şi pr. Gabriel Bandu din Ecica. Răspunzând invitaţiei credincioşilor de acolo şi, în baza relaţiilor de bună frăţietate existente între parohia noastră „Sf. Apostoli Petru şi Pavel, Govândari” şi parohii din Voivodina, am fost prezent în ultimii doi ani la serbarea hramului bisericii parohiale.

Dacă anul trecut am fost plăcut surprins de o mână de oameni ce refuză să uite că sunt români, anul acesta, la Sfânta Liturghie Arhierească am fost impresionat de numărul mare de tineri care au fost prezenţi. Sfânta Liturghie am săvârşit-o în sobor cu părintele protopop Petru Drăghicescu, pr. Gabriel Bandu, pr. Petru Măran din Seleuş, pr. sârb Iovan din Sărcia, precum şi cu pr. Ciprian Costiş din Cuptoare-Secu, sub arhiereasca protie a Prea Sfinţitului Daniil, Episcopul Daciei Felix - Vârşeţ.

Au fost prezenţi mulţi români ortodocşi, deşi această sărbătoare a hramului a fost în zi de peste săptămână. Aşa cum se obişnuieşte, la momentul îndătinat a predicat Prea Sfinţitul Daniil, care a pornit de la cuvintele Vechiului Testament :” Umple cornul tău cu mir şi du-te!” ( I Regi 16,1) şi a dezvoltat o pledoarie de înaltă ţinută şi aleasă simţire pentru păstrarea sentimentului de român şi ortodox, oriunde ai fi în lumea aceasta. S-a făcut amintire şi de faptul că o mare sete de biserică românească se manifestă în părţile Moravei şi ale Timocului, unde sunt aproape cinci sute de mii de români, lipsiţi de biserică românească sau de şcoli, dar dornici de a recupera istoria şi tradiţiile româneşti. Referirile la Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir, au făcut legătura firească cu sărbătoarea la care participam.

Dupa otpustul Sfintei Liturghii s-a săvârşit slujba de binecuvântare şi de tăiere a colacului şi rugăciunile pentru viii şi morţii familie D-lui Valeri Moşescu, „naşul Hramului” din acest an, dar şi pentru toţi credincioşii parohiei Sărcia. Cuvintele de mulţumire au fost adresate de părintele protopop. Petru Drăghicescu, pr. Petru Berbentia şi pr. sârb din localitate. La agapa frăţească ce a încheiat evenimentul s-au pus bazele unei viitoare colaborări şi înfrăţiri între parohia din Sărcia şi parohia noastră din Cuptoare- Secu, ambele parohii finnd sub purtarea de grijă a Sf. Mare Mucenic Dimitrie. Cred că vizita noastră la fraţii români din Sărcia a fost o reuşită. Şi nădăjduim că vom putea fi prezenţi cu mesajul nostru de dragoste frăţească şi în alte parohii româneşti ale celor de dincolo de frontiere.