Vineri, 19 februarie, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului s-a aflat în mijlocul obștii monahale și a credincioșilor Mănăstirii Călugăra din județul Caraș-Severin
Autor: Serviciul Prezidial
Vineri, 19 februarie, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului s-a aflat în mijlocul obștii monahale și a credincioșilor Mănăstirii Călugăra din județul Caraș-Severin. Cu acest prilej Ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi în biserica cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. În cadrul Sfintei Liturghii Preasfinția Sa a hirotonit ieromonah pe ierodiaconul Efrem Țintoi pentru Mănăstirea Călugăra, iar pe monahul Gherontie la hirotonit ierodiacon pe seama Schitului „Sfântul Siluan Athonitul” din apropierea Clinicii Nera. Răspunsurile liturgice au fost date de către Grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului.
„Am rânduit să slujim astăzi la Mănăstirea Călugăra pentru a răspunde invitației părintelui stareț Casian, dar și pentru că în 21 februarie se împlinesc 47 de ani de la trecerea la cele veșnice a mitropolitului Vasile Lăzărescu, cel care a păstorit ca episcop și această eparhie, între anii 1934 și 1941. Am ales de asemenea această zi și pentru faptul că duminică ne vom afla la Alba Iulia, la invitația Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Irineu, întrucât se împlinesc 40 de ani de la înscăunarea vrednicului de pomenire episcop Emilian Birdaș, cel care a reînființat două eparhii: Alba Iulia în 1976 și Eparhia Caransebeșului în 1994. Astăzi a fost o zi de sărbătoare duhovnicească, pentru că mulți preoți și credincioși au venit ca să se alăture obștii acestei mănăstiri și astfel ne-am rugat împreună Maicii Domnului ca să parcurgem cu pace, sănătate și folos cele 10 săptămâni ale perioadei Triodului”, a subliniat Preasfințitul Părinte Lucian.
Mănăstirea Călugăra, aflată în vecinătatea oraşului cărăşean Oraviţa, este recunoscută ca veche vatră sihăstrească. Pe locul unde astăzi se înalţă biserica mănăstirii, se găsea o peşteră unde, la jumătatea secolului al XIX-lea, au fost descoperite osemintele bine mirositoare ale unui pustnic, câteva obiecte bisericeşti, dar şi o icoană a Maicii Domnului, pictată, se pare, în Sfântul Munte Athos. Această descoperire a convins localnicii să ridice o mănăstire în acel loc, care a fost sfinţită cu mare fast de episcopul Emilian Kengelat al Vârşeţului în ziua de 1 octombrie 1861.