Zilele Tineretului Ortodox în Valea Almăjului

Autor: Anita Radics, George Lăpădat

Proiectul a reunit, la Bozovici, zeci de tineri din toate colţurile Eparhiei Caransebeşului, atât membrii ai centrelor de tineret ale Episcopiei, cât şi membri ai ATOR Banatul de Munte. În prima zi a proiectului, activităţile au debutat începând cu ora 15, atunci când la Aşezământul monahal-social Ţara Almăjului, tinerii participanţi au luat parte la o serie de cuvântări despre zonă, susţinute de personalităţi almăjene.

Cuvântările au fost deschise de domnul profesor Iosif Băcilă, care a introdus auditoriul în duhul care stăpâneşte peste „Valea Miracolelor”, conferind celor 15 sate farmecul aparte pe care acestea îl au, şi care le diferenţiază de restul satelor bănăţene. Acesta a recitat o serie de poezii în care se expun sentimentele autentice pe care „un băştinaş al locurilor le are, atunci când vorbeşte despre această Ţară binecuvântată”. Concluzia trasă de pe urma descrierii pe larg a fost reprezentată de „convingerea că Almăjul are frumuseţile sale, cel puţin egale cu cele vest-europene”.

În continuarea alocuţiunilor a urmat domnul profesor Obeșterescu, care a prezentat pe scurt istoricul locurilor. Acesta a subliniat faptul că „mereu Almăjul a căpătat noi valenţe şi misiuni, dar niciodată nu a pierdut niciuna, ci doar a adăugat la antologia celor deja existente”. Acesta a mai adus în vedere faptul că încă din Evul Mediu, în zonă au existat urme pregnante ale monahismului ortodox, două aşezăminte monahale fiind atestate documentar. De asemenea, în cuvântarea sa a conturat peisajul bisericilor de lemn care existau în trecut în această zonă, acestea având un rol extrem de important în perpetuarea ortodoxismului la vremuri de răstrişte, ele putând fi uşor mutate, atunci când contextul tulbure al istoriei cerea acest lucru.

Geografia zonei a fost prezentată de părintele Horia Mailat, care a adus în vedere faptul că Ţara Almăjului este singura microregiune pur rurală din tot Banatul. Acesta a conturat ideea că „Valea Almăjului este, de fapt, o adevărată şi unică «ţară» de pe tot cuprinsul Banatului, întrucât este mai mult decât un loc fizic, fiind un spaţiu mental, un sanctuar al culturii, suprapus peste o hartă geografică”. De asemenea, părintele a realizat o scurtă prezentare a atracţiilor turistice din punct de vedere geografic, pe care Ţara Almăjului le oferă tuturor.

Tradiţiile şi cultura specifice Văii Almăjului au fost înfăţişate, în cele ce au urmat, de domnul profesor Nicolae Andrei, care a deschis partea sa de cuvântare cu un catren descriptiv almăjean: „Cuib de vulturi între munţi, / Scăldat de inimă şi soare… / Olimp pentru ţărani desculţi / Şi pentru suflet… Sărbătoare.” În continuarea vorbirii sale, acesta a căutat să demonstreze strânsa relaţie pe care obiceiurile şi tradiţiile zonei o au cu Biserica Ortodoxă, argumentând că „peste calendarul naturii s-a suprapus calendarul tradiţiilor, peste care s-a aşternut calendarul creştin, care urmărea să dea un sens în toate”.

După fiecare alocuţiune, tinerii şi invitaţii prezenţi au adresat întrebări vorbitorilor, cu privire la trecutul almăjean, la prezentul specific al zonei, dar şi o eventuală perspectivă pe termen lung a dezvoltării social-culturale a Văii Almăjului. După încheierea secţiunii culturale a proiectului, tinerii au putut participa la Privegherea pentru hramul Sfântului Aşezământ, slujbă care a avut loc în capela mănăstirii.

În cea de-a doua zi a evenimentului, tinerii ATOR-iști, veniți de aproape sau de departe, au participat la Sfânta Liturghie, oficiată de către părintele Mihai Ciucur – inspector eparhial pentru activitățile cu tinerii, alături de un sobor de preoți format din preoții coordonatori ai tinerilor și cei apropiați din punct de vedere geografic și spiritual de obștea așezământului, în altarul de vară al acestuia. Răspunsurile Liturgice au fost date de către membrii corului ATOR Banatul de Munte, dirijat de către părintele profesor Gheorghe Tistu, iar cuvântul de folos a fost rostit de delegatul Centrului eparhial care a transmis și cuvântul de binecuvântare din partea Preasfințitului Părinte Lucian. La finalul Sfintei Litughii, tinerii au susținut un scurt moment artistic, interpretând mai multe pricesne specifice perioadei Luminate și Duminicii Mironosițelor, în prezența numeroșilor credincioși aflați la bucuria sărbătorii locului lor de suflet.

În cele ce au urmat, tinerii, împreună cu preoții și profesorii însoțitori au vizitat câteva dintre obiectivele turistice ale zonei, precum: Morile de Apă de la Rudăria, unde istoria morilor de apă se împletește cu datina măcinatului grăunțelor încă din timpuri foarte vechi, iar trăinicia acestora a surprins și înduioșat tânăra generație pelerină în descoperirea și cunoașterea așa-numitei „Văi a Miracolelor”.

Tinerii pelerini în Țara Almăjului și-au continuat drumul descoperirii și al cunoașterii, îndreptându-se spre două puncte de interes pentru vizitatorii Văii Almăjului, și anume: Muzeul Satului din Eftimie Murgu și Biserica aceleiași parohii.

Ca încheiere a misiunii duhovnicești în frumoasa și bogata Țară a Almăjului, cei prezenți au vizitat Biserica parohiei Borlovenii Vechi, unde părintele paroh, Grecu Băiaș Vasile, împreună cu părintele Zamela Petrică, gazda evenimentului desfășurat și fostul paroh al enoriei Borlovenii Vechi, au prezentat împreună câteva dintre evenimentele și personalitățile alese, care reprezintă o însemnată bogăție în și pentru istoria existenței satului și a Bisericii Ortodoxe în parohie. Dintre acești eroi au fost amintiți: preotul Iancu Pistrilă, care a păstorit în vremuri foarte tulburi, atunci când Curtea de la Viena hotărâse dislocarea localităţii Borloveni şi translocarea ei undeva înspre Câmpia Panoniei, datorită nesupunerii locuitorilor acesteia faţă de legile concepute împotriva intereselor şi drepturilor naţiunii române şi Bisericii Ortodoxe; Generalul Alexandru Guran, originar din această localitate și apropiat al împăratului de la Viena, care a intervenit în această mișcare, salvând așezarea de la mutarea ei; preotul Timotei Borchescu, care, în timpul legilor antiromânești venite de la Budapesta, a transformat biserica și casa sa într-o școală românească și ortodoxă; preotul Alimpe Aldescu – chip al blândeții – care a avut o slujire rodnică, întreruptă de condamnarea sa în închisorile Aiudului pentru susținerea mișcării anticomuniste în Munții Banatului. În final, tinerii s-au închinat și au intonat împreună cântece religioase, ca semn de mulțumire adus sfinților din Țara Almăjului pentru păstrarea și propovăduirea cu orice preț a credinței strămoșești în acele locuri binecuvântate.

Zilele Tineretului Ortodox în Valea Almăjului au apus, pentru tinerii participanți în chip de amintire, bucurie și trezire la realitatea misiunii pe care și-o asumă prin a fi tânăr ortodox azi. Prin desfășurarea acestui eveniment, grupul de tineri prieteni ortodocși din Banatul de Munte reușit să se întărească unii pe alții în împreuna-continuare pe drumul misiunii, devenirii și schimbării pe care au pornit deja, prin nașterea, din frumusețea și tinerețea lor, a așa-numitei de către ei familia ATOR Banatul de Munte.